Boala de reflux gastroesofagian la copii se manifestă diferit în funcție de vârstă. Pediatru: „Cel mai important este să nu confundăm boala cu refluxul fiziologic”

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune digestivă în care conținutul stomacului se întoarce în esofag, provocând simptome supărătoare și, uneori, complicații serioase. Deși refluxul este frecvent la bebeluși și adesea fiziologic, în anumite cazuri el devine patologic și necesită intervenție medicală.

Când devine refluxul o problemă?

Dr. Amalia Frățilă, medic pediatru, atrage atenția asupra unor semne care pot indica BRGE și care justifică o evaluare medicală: „Refluxul gastroesofagian însoțit de tulburări respiratorii, wheezing recurent, stagnare sau scădere ponderală, refuz alimentar, iritabilitate importantă, vărsături în jet sau cu sânge, scaune cu mucus sau sânge, otite repetate, obstrucție nazală de lungă durată, dar și prezența sindromului Sandifer – arcuirea spatelui și întoarcerea capului în timpul refluxului, ridicarea bărbiei – sunt semnale de alarmă”, a precizat dr. Amalia Frățilă.

Potrivit medicului pediatru asocierea vărsăturilor cu sânge, scaunelor cu mucus și sânge, a vărsăturilor ‘’în jet’’ ce pot fi determinate de alte afecțiuni mai degrabă decât BRGE,  persistența/apariția BRGE după vârsta de 18 luni necesită investigații suplimentare.

,,Există situații în care părinții sunt extrem de îngrijorați de una dintre manifestările impresionante asemănătoare convulsiilor, dar nu atât de alarmante ale RGE, și anume  sindromul Sandifer ce constă în arcuirea pe spate, întoarcerea laterală a capului”, a spus medicul.

Simptomele bolii la copii

Simptomele pot varia în funcție de vârstă.

La sugari, se poate manifesta astfel:

• Regurgitații frecvente
• Scăderea poftei de mâncare
• Plâns excesiv și agitație după mese
• Spate arcuit (semnul Sandifer)
• Tuse persistentă, wheezing sau apnee

La copiii mai mari, se poate manifesta prin:

• Arsuri la stomac (pirozis)
• Gust acru în gură
• Regurgitație alimentară
• Dureri abdominale
• Tuse nocturnă

Diferența între reflux fiziologic și boală: „Nu toți copiii cu regurgitații au nevoie de medicamente”

Refluxul simplu (fiziologic) este frecvent la sugari și apare de obicei din cauza imaturității sistemului digestiv. Majoritatea copiilor îl depășesc până la vârsta de un an. Însă când refluxul interferează cu creșterea, alimentația, somnul sau respirația, este considerat patologic — BRGE — și necesită tratament.

,,Refluxul fiziologic spre deosebire de BRGE nu impactează calitatea vieții sugarului, nu este însoțit de vărsături sau regurgitații frecvente, în cantitate mare, vărsături la distanță/’’în jet’’, de tulburări de creștere în greutate, iritabilitatea marcată din BRGE, refuzul/acceptarea cu dificultate a alimentației. Orice RGE care duce la episoade de apnee=oprire a respirației sau BRUE (brief resolved unexpected event), interferă cu somnul, ducând la iritabilitatea sugarului, cu alimentația determinând un spor ponderal deficitar, este factor favorizant pentru otite repetate sau wheezing recurent ar trebui tratat”, a spus dr. Frățilă.

În opinia pediatrului, cel mai important este să nu confundăm boala cu refluxul fiziologic. „Refluxul patologic afectează calitatea vieții copilului și trebuie tratat, dar nu toți copiii cu regurgitații au nevoie de medicamente.”

Diagnostic: ce investigații sunt necesare?

Medicul recunoaște că diagnosticul este în mare parte clinic, pe baza simptomelor. Dacă acestea persistă sau sunt severe, se pot recomanda investigații suplimentare:

• pH-metrie esofagiană (monitorizarea acidității în esofag)
• Endoscopie digestivă superioară (pentru vizualizarea leziunilor)
• Tranzit baritat sau ecografie abdominală la sugari, pentru excluderea altor cauze

„Datorită gradului mic de iradiere, evidențierii în timp real a pasajului conținutului gastric în esofag, sunt medici care folosesc ecografia abdominală pentru a avea pe lângă examenul clinic încă un argument în diagnosticarea RGE, dar aceasta nu face parte din recomandările ghidurilor”, a explicat medicul, subliniind că „endoscopia și alte teste sunt rezervate cazurilor cu semne de alarmă sau rezistente la terapie”, a subliniat dr. Amalia Frățilă.

Tratamentul recomandat

Tratamentul implică modificări ale stilului de viață, corecții alimentare și, în cazurile moderate sau severe, medicamente.

Măsuri igieno-dietetice:

• Ținerea copilului în poziție verticală 20–30 min după mese
• Hrăniri mai frecvente, cu cantități mici
• Ridicarea capului pătuțului (numai la recomandarea medicului)
• Evitarea alimentelor acide (roșii, citrice, ciocolată, băuturi carbogazoase) la copiii mai mari.

Tratament medicamentos:

• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP) sunt eficienți în reducerea acidității și vindecarea esofagitei
• Blocante H2 (mai rar utilizate, din cauza eficienței reduse)

Conform Mayo Clinic Proceedings, IPP-urile sunt considerate sigure și eficiente la copii, dar trebuie administrate strict conform indicației medicale.

„Tratamentul medicamentos este recomandat doar în cazul bolii de reflux, nu în cazul refluxului fiziologic și anume în fața unui pacient cu o creștere și dezvoltare necorespunzătoare, care este tot timpul agitat și iritabil, refuză alimentația, plânge în timpul majorității meselor, prezintă vărsături și regurgitații numeroase cu impact asupra respirației și a somnului, prezintă otite repetate. De asemenea, dacă copilul este astmatic, aflat pe tratament de fond și are asociat RGE, cum se întâmpla în multe dintre cazuri, este necesară medicația”, a explicat dr. Amalia Frățilă.

În formele grave, poate fi necesară alimentația prin sondă sau chiar intervenția chirurgicală (fundoplicatură) – o procedură minim invazivă care întărește sfincterul esofagian inferior, potrivit Johns Hopkins Medicine.

Complicații posibile

Lăsată netratată, boala poate duce la:

• Tulburări de creștere
• Anemie sau esofagită
• Infecții respiratorii recurente (bronșite, pneumonii, otite)
• Eroziuni dentare
• Tulburări de somn sau dezvoltare.

„Complicații legate de boala de reflux gastroesofagian pe lângă tulburările de creștere și dezvoltare sunt infecții respiratorii repetate ca otite, sinuzite, disfonie cronică=răgușeală, eroziuni ale smalțului dentar, stricturi ale esofagului, deloc de neglijat fiind și riscul de tumori maligne ale esofagului. Complicațiile legate de tratamentul afecțiunii sunt creșterea riscului de infecții respiratorii și digestive, studii recente adăugând și deficitul de vitamina B12 și sideremie, ca reacții secundare ale tratamentului medicamentos”, a afirmat medicul pediatru.

Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune frecventă, dar gestionabilă cu ajutorul unui diagnostic corect și al unui plan terapeutic adaptat fiecărui copil. Părinții ar trebui să fie atenți la simptome persistente și să consulte medicul pediatru pentru evaluare.