Turismul se va întoarce, dar Airbnb s-ar putea să nu. Tot mai multe orașe europene contemplă un viitor fără platforma de închirieri
Turismul s-ar putea întoarce, dar oficialii unui număr semnificativ de orașe vor să se asigure că nu și Airbnb, scrie Politico.
Guvernul municipal al Parisului a adoptat săptămâna aceasta un text care recomandă cote cu privire la numărul de imobile închiriate pe termen scurt care să fie permise în zonele rezidențiale ale orașului, o nouă mutare în războiul purtat de autoritățile capitalei franceze cu Airbnb și alte platforme de închiriere.
Nicolas Bonnet-Oulaldj, președintele grupului comunist din consiliul municipal al Parisului, a îndemnat în cadrul unei ședințe a acestuia ca membrii săi să „profite” de impactul crizei sanitare asupra sectorului turistic al orașului care a asistat la o scădere a închirierilor pe Airbnb.
Paradoxal, restul Franței a asistat la o creștere a acestui tip de închirieri, în pofida pandemiei.
Aceste înțelegeri „nu respectă legislația și…contribuie la transformarea anumitor cartiere în zone de dormit pentru turiști”, a declarat Bonnet-Oulaldj.
Airbnb a declarat pentru AFP că astfel de cote ar fi ilegale întrucât municipalitățile nu au autoritatea legală de a le implementa.
FOTO: Vlad Barza / Hotnews
Orașele Renașterii, ale lui Gaudí și… Airbnb
Parizienii nu sunt nicidecum singurii care cer reglementări suplimentare pentru Airbnb.
Pentru autoritățile din Veneția și Florența introducerea unor noi reguli pentru închirierile pe termen scurt se află în primele 10 priorități ale relansării economice de după pandemie. Problema, consideră acestea, este lipsa de reglementări.
Primarii acestor orașe vor ca toate închirierile pentru o perioadă de sub 30 de zile să fie clasificate drept cazări turistice și să fie limitate. De exemplu un proprietar să nu poată închiria mai mult de două proprietăți pe termen scurt și să existe o limită anuală de 90 de zile.
Autoritățile spun că Airbnb „încurajează golirea centrelor istorice datorită creșterii costurilor de închiriere pe perioade medii și lungi”, contribuind la criza sanitară.
În ceea ce privește Barcelona epicentrul original al luptei împotriva platformelor de închiriere, bătălia continuă.
Ada Colau, primarul orașului, a propus în luna februarie un nou plan de a limita permanent la 30 numărul zilelor în care proprietarii pot închiria camere.
Propunerea se află în prezent în dezbatere publică, potrivit unui oficial al orașului spaniol.
FOTO: Paco Freire-SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia
Impedimente
Eforturile altor orașe s-au lovit de dificultăți.
Fernando Medina, primarul Lisabonei, a promovat propriul plan de a aborda problema locuințelor din capitala portugheză. Medina a încercat să motiveze proprietarii să închirieze apartamentele autorităților pentru 1.000 de euro pe lună, acestea urmând a fi apoi redistribuite unor chiriași locali.
O alternativă cu siguranță mai tentantă însă planul a murit speranță.
Orașul spera să atragă 1.000 de locuințe în programul său. Însă în prima rundă de închirieri a reușit să convingă 177 de proprietari și în a doua doar 107.
Între timp, autoritățile din Amsterdam continuă să respingă o decizie a instanței din luna martie care a declarat nelegală interdicția de a închiria pe termen scurt locuințe în centrul istoric al orașului.
Un purtător de cuvânt al capitalei olandeze a declarat că autoritățile încă „studiază/investighează verdictul și planuri viitoare”. Însă acestea merg înainte cu reglementarea închirierilor pe termen scurt, impunând înregistrarea obligatorie pentru proprietățile folosite în acest scop.
Toate listările care nu vor afișa un număr de înregistrare vor fi înlăturate de pe Airbnb începând de la 1 octombrie 2021, lucru despre care directorul pentru politici al platformei, Pieter Guldemond, afirmă că are „sprijinul deplin” al companiei.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro