Ce spune Augustin Zegrean despre scenariul alegerilor anticipate, invocat de George Simion și Anamaria Gavilă

Scenariul alegerilor anticipate este adus în discuție acum de liderii AUR și POT, George Simion, cel care a pierdut alegerile prezidențiale, și Anamaria Gavrilă. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean explică de ce nu are șanse, în opinia sa, un astfel de plan.

„Mecanismul este destul de complicat. Adică pentru cei care speră că vor fi mâine alegeri anticipate, nu, nu le dau nicio speranță. Este treaba opoziției să ceară mereu alegeri anticipate, în speranța că va veni la vot.

După Constituția României, nu există altă posibilitate de a face alegeri anticipate, decât după dizolvarea Parlamentului de către președinte. Parlamentul nu își poate da demisia în bloc. Așa ceva nu s-a întâmplat și nu cred că își dorește cineva acest lucru”, a spus Zegren, luni, la Euronews.

Al cincilea președinte al României post-revoluționare, Nicușor Dan, își va prelua azi mandatul, urmând să depună jurământul de la ora 12:00, la Palatul Parlamentului, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. 

După preluarea atribuțiilor de președinte, Nicușor Dan trebuie să numească un premier care să reușească să obțină o majoritate în Parlament. Prima opțiune a lui Dan pentru funcția de premier este Ilie Bolojan, după cum a declarat în repetate rânduri.

Declanșarea alegerilor anticipate este reglementată de Articolul 89 din Constituție, care stabilește că, după consultări cu președinții celor două Camere și cu liderii grupurilor parlamentare, președintele României poate dizolva Parlamentul „dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Nicușor Dan a afirmat încă din campania electorală că nu își dorește alegeri anticipate și că are de gând să lucreze cu actualul parlament până la alegerile generale din 2028.

Pocedura alegerilor anticipate

Alegerile parlamentare anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar şi pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în parlament, guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă.