Contre între organizațiile studențești pe proiectul Guvernului de acordare de împrumuturi nerambursabile pentru cei care studiază în străinătate și se întorc în țară / LSRS, care a venit cu propunerea, și alte 3 organizații își anunță susținerea

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) afirmă într-un comunicat de presă că reacțiile celor de la ANOSR, care au criticat proiectul Guvernului de acordare de împrumuturi pentru cei care vor să studieze în afară care să nu fie returnate dacă studenții se întorc în țară, sunt surprinzătoare și premature și îi acuză pe cei de la ANSOR că „nu cunosc și nu reprezintă problemele cu care se confruntă tinerii care își doresc să urmeze studii în străinătate”. Potrivit Edupedu.ro, LSRS, fondată în 2008 de deputatul PNL Sebastian Burduja, este cea care a venit cu propunerea acestei inițiative către consilierul de stat Mara Mareș și care a trimis un document la Guvern pentru înființarea unui „fond dedicat studenților români din străinătate”.

Președintele LSRS Robert Stredie a declarat că „a fost o serie de discuții deschise de noi”. Acesta a precizat că a avut o întâlnire pe această temă, „pe 25 februarie, cu Mara Mareș și un consilier de-al dânsei”, notează Edupedu.ro. LSRS a cerut executivului, printr-un document depus la guvern, „ca începând de anul următor să se constituie un fond dedicat studenților români din străinătate”, în care scrie că „toate propunerile pe care dorim să le vedem implementate de către guvern pot fi externalizate către LSRS”.

Proiectul este inițiat de consilierul de stat Mara Mareș, fost deputat PNL, care a făcut studii de licență la King’s College, University of London și de master la University College London.

Citește si: Critici dure ale studenților și elevilor pentru proiectul prin care Guvernul vrea să ofere bani tinerilor să învețe în străinătate, pe care să nu îi returneze dacă se întorc în țară / Cum răspunde inițiatorul

Comunicatul de susținere al acestei inițiative, venit la o zi după cel critic al ANOSR, Consiliul Național al Elevilor și Consiliul Tineretului din România, este semnat și de Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, Uniunea studenților din România și Uniunea Națională a Studenților din România.

Ce spune LSRS:

„Suntem surprinși să observăm reacțiile pe tema proiectului de burse pentru studenții din străinătate, pe care le categorisim ca fiind premature, din partea unor colegi pentru care colaborarea în vederea ameliorării efectului de brain drain nu a fost până acum o prioritate. Condamnăm calificarea unei astfel de măsuri ca fiind „abandonată în discursul public european”, subliniind exemplul practicilor din alte state de pe continent și din lume, precum Norvegia, Marea Britanie și Canada. Măsurile propuse ca alternative de criticii acestei inițiative pot funcționa în paralel, ele neexcluzându-se reciproc”
„Ne întristează să vedem că, în continuare, unii dintre reprezentanții elevilor și studenților nu cunosc și nu reprezintă problemele cu care se confruntă tinerii care își doresc să urmeze studii în străinătate. Reacția acestora denotă lipsa conștientizării provocărilor cu care se confruntă mulți dintre cei care aleg să studieze peste granițe”, mai spun aceștia.
„Referitor la inițiativa lansată de reprezentanții Guvernului României, dorim să amintim că Liga Studenților Români din Străinătate, fiind singura organizație studențească reprezentativă a studenților români din diaspora, este consultată permanent și susține elaborarea acestui proiect legislativ”
„Este regretabil că o asociație studențească ia un proiect de lege pentru burse direcționate către elevi cu performanță din mediile precare și îl prezintă ca pe o măsură rea ce motivează lumea să plece din țară, mai ales când are și un mecanism de repatriere implementabil. O măsură similară exista în Norvegia de câteva decenii. Pe lângă acestea, nimeni nu ia cu forța viitori elevi din țară și îi duce la studiu în străinătate. Este vorba de acei elevi care își doresc sa studieze în străinătate, fac performanță, au potențial, în ciuda dificultăților financiare și cele prezente în mediul în care trăiesc. Totodată, studenții români din străinătate se confruntă cu nenumărate dificultăți, dat fiind nivelul ridicat academic din țările gazda și greutatea de a te adapta într-o tară nouă. Mulți dintre ei sunt nevoiți să lucreze în timp ce merg la facultate, în acest context un sprijin financiar poate contribui direct la îmbunătățirea rezultatelor lor academice și la calitatea vieții lor.
Această poziție neonorabilă denotă doar faptul că unele asociații “studențești” sunt deconectate de realitatea atât a elevilor, cat și a studenților. Este regretabil că fix generația noastră, cea care ar trebui să contribuie la dezvoltarea României, are în ea o componentă pornită să critice și să atace orice doar de dragul de a fi contra, fără a prezenta o critică constructivă sau soluții concrete.” Decebal Mohîrță – Liga Studenților Români din Străinătate

Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România

”De mai bine de un an umanitatea a fost afectată pe toate planurile de un inamic imprevizibil, iar pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a pus în prim plan lucrătorii din domeniul sănătății. Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România a susținut în repetate rânduri de-a lungul anilor măsurile ce aveau ca scop creșterea calității educației medicale, actului medical dar și a condițiilor de muncă în unitățile sanitare pentru a menține la un nivel ridicat interesul absolvenților Facultăților de Medicină pentru a profesa în continuare în România.
Cu toate acestea, contextul pandemic a evidențiat că este imperios ca rezidenții și tinerii medici să nu fie doar bine pregătiți, ci să aibă o viziune de ansamblu asupra patologiilor existente, pentru buna tratare a persoanelor ce necesită asistență medicală. Această globalizare a actului medical este însă de multă vreme o prioritate internațională, cu programe implementate de Organizația Mondială a Sănătății sau prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite, adoptate în anul 2015.
Astfel, o măsură de susținere financiară a celor ce doresc să urmeze un program de studiu în învățământul superior din străinătate – licență, masterat sau doctorat, cu scopul de a obține experiența internațională necesară în actul medical este binevenită, mai ales în contextul unui plan bine structurat, menit să îi aducă pe tinerii profesioniști, împreună cu bunele practici deprinse peste hotare, înapoi în România.
Printr-o pregătire profesională de calitate, prin integrarea în medii multiculturale, prin cunoașterea altor sisteme de sănătate, studenții și medicii rezidenți pot aduce tehnici și perspective noi în ceea ce privește sistemul public de sănătate din România. Așa cum spune și motto-ul IFMSA “Think globally, act locally”, este important ca tinerii medici din România să aibă oportunitatea de a se dezvolta din punct de vedere profesional, pentru a realiza o schimbare în bine în domeniul sănătății din țară și pentru a le putea oferi cetățenilor toate tipurile de îngrijiri în România.” – Cristian Persu

Uniunea Studenților din România

”Uniunea Studenților din România susține inițiativele care au drept scop întoarcerea studenților români din străinătate. Plecarea elevilor la studii în străinătate și formarea internațională le oferă noi perspective, dar întoarcerea acestora depinde de noi. Această tendință ar trebui să prezinte interes atât pentru reprezentanții de la cel mai înalt nivel, cât și pentru noi – studenții reprezentanți din România. Dacă această inițiativă „oferirea de sprijin financiar tinerilor care doresc să își urmeze studiile peste hotare” se dovedește a fi o soluție bună pentru alinierea la standarde internaționale, nu ne rămâne decât să acționăm. Nevoia de un suflu nou este resimțită de fiecare dintre noi. Încurajăm astfel de inițiative care duc la o pregătire integrativă a tinerilor, de formare a de noi skill-uri și dezvoltarea propriei țări.”– Cătălin Babiță – Uniunea studenților din România

Uniunea Națională a Studenților din România

În ultimii ani, am putut vedea cât de greu ne este să abordăm o idee diferită, care să iasă din tiparul pe care l-am învățat cu toții. Este foarte ușor să te cerți, să “pasezi” responsabilitatea de la o persoană la alta, lucru care nu a ajutat niciodată la binele acestei țări. În această situație, în acest program se pot vedea argumente, dar și contra-argumente, doar că, fiecare persoană vede ceea ce-și dorește cu adevărat. Așa a fost și cu “Gratuitatea trenului pentru studenți”, din păcate nu am învățat nimic. Ne dorim mai mult să pierdem în privința “calității” decât să aducem o schimbare și să încercăm poate să câștigăm și noi o dată.

Mă întreb: după 4-6 ani de studii pe care statul ți le oferă, te oprește cineva să pleci în afară să-ți găsești un loc de muncă pentru că salariile sunt mai mari? Situația este similară în ce privește acest program – nici nu va mai conta suma de bani pe care ți-o oferă statul pentru a merge la studii în altă țară, deoarece atracția unei societăți mai dezvoltate este foarte mare odată ce ajungi acolo. Deci, este aproape imposibil să gestionezi dacă studentul se va întoarce sau nu. Problema nu este acest program, problema este mecanismul pe care-l folosește această țară. Și ca să atingem și situația finanțării învățământului în țară, programele de genul acestuia nu sunt cauza pentru care România nu a ajuns la o alocare de 6% din PIB pentru Educație, cauza o reprezintă oamenii. Oamenii care îți spun ceva în timpul unei discuții, iar ulterior nu-și mai asumă nimeni acele lucruri.” – Ciprian Zamfir – Uniunea Națională a Studenților din România

Contre între organizațiile studențești pe proiectul Guvernului de acordare de împrumuturi nerambursabile pentru cei care studiază în străinătate și se întorc în țară / LSRS, care a venit cu propunerea, și alte 3 organizații își anunță susținerea

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”