CSM: Atât salarizarea judecătorilor și procurorilor, cât și regimul de pensionare nu constituie privilegii

Aducerea în discuție a salarizării și pensionării magistraților vulnerabilizează sistemul, acuză CSM, într-un comunicat transmis, marți, după ce plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit. 

La o zi după convocarea adunărilor generale la nivelul instanțelor și parchetelor, „plenul CSM solicită autorității legislative și autorității executive ca orice demers normativ referitor la activitatea autorității judecătorești să fie precedat de un dialog real și onest cu reprezentanții acesteia”. 

„Consiliul Superior al Magistraturii reiterează faptul că imperativul asigurării independenței justiției nu este susceptibil de nicio derogare, iar garanțiile asociate acestui principiu trebuie să fie asumate și respectate și de către celelalte puteri în stat. Este bine-cunoscut că atât salarizarea judecătorilor și procurorilor, cât și regimul de pensionare nu constituie privilegii, ci reprezintă aspecte esențiale ale statutului acestora și garanții incontestabile ale principiului independenței justiției, în vederea asigurării unui act de justiție eficient și de calitate, în beneficiul cetățeanului”, se menționează în comunicatul transmis de CSM.

Plenul CSM avertizează că repunerea în mod recurent în discuție a acestor aspecte, într-o manieră tendențioasă, este de natură să conducă la o veritabilă stigmatizare a magistraților, care, în pofida unor condiții extrem de dificile, și-au îndeplinit și continuă să-și îndeplinească misiunea constituțională cu onestitate și profesionalism”. 

Regimul de pensionare a judecătorilor și procurorilor a fost reformat substanțial începând cu anul 2024, transmite CSM, asigurând judecătorii, procurorii și opinia publică că va continua să exercite toate atributele asociate rolului său constituțional într-un stat de drept.

Măsurile propuse de CSM 

CSM solicită autorităților legislative și executive să adopte măsurile care să contribuie la eficientizarea activității autorității judecătorești, astfel încât: 

• să fie asigurat necesarul de resurse umane, reprezentate atât de judecători și procurori, cât și de celelalte categorii de personal de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea; 
• cadrul normativ să contribuie la celeritatea procedurilor judiciare și să creeze premisele unei jurisprudențe unitare prin adoptarea unor reglementări clare, predictibile și accesibile; 

• instanțele și parchetele să beneficieze de resursele materiale pentru desfășurarea corespunzătoare a activității judiciare; 

• procesul de digitalizare demarat la nivelul autorității judecătorești, în cele mai multe cazuri la inițiativa personalului instanțelor și parchetelor sau a Consiliului Superior al Magistraturii, să fie susținut prin măsuri de dezvoltare a infrastructurii IT, precum și prin măsuri legislative care să permită utilizarea acestor instrumente într-un spectru cât mai larg al activității judiciare; 

• să fie asigurate condițiile pentru ca judecătorii și procurorii să gestioneze un volum de activitate optim, care să permită soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea dreptului cetățeanului la un proces echitabil.