VIDEO Ministrul Alexandru Rogobete întrebat de HotNews ce vor primi românii în schimbul creșterii celor care plătesc CASS: „Într-un timp foarte scurt, vor trebui să fie văzute în calitatea actului medical”

Măsuri fiscale, care introduc noi taxe pentru românii și elimină anumite excepții de la plata contribuției la sănătate, vor trebui să fie văzute în calitatea actului medical, în dotarea adecvată a unităților spitale și într-o transformare pentru oameni a sistemului de sănătate, a declarat marți ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în emisiunea HotSpot.

Prin primul pachet de măsuri fiscale, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea luni în Parlament, autoritățile vor să crească numărul de contributori la asigurările de sănătate, în condițiile în care, în prezent, doar unul din 3 asigurați plătește CASS. Opt categorii exceptate până acum de la plata asigurării de sănătate vor trebui să contribuie, dacă vor să beneficieze de serviciile medicale decontate de CNAS.

„Aceste măsuri fiscale, într-un timp foarte scurt, vor trebui să fie văzute în calitatea actului medical, în dotarea adecvată a unităților spitale și într-o transformare pentru oameni a sistemului de sănătate”, a spus Rogobete.

El a anunțat și o primă măsură pe care vrea să o implementeze ca ministru al Sănătății. „O problemă importantă este accesul oamenilor la servicii medicale. Nu mă refer la urgențe ci la investigații simple care se fac în mod normal în ambulatoriu. O primă modificare este ca programul ambulatorilor se va dubla până la 8 seara. Prin această modificare va crește accesul oamenilor la serviciile de bază din unitățile sanitare”, a spus Rogobete.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, este difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube şi Facebook.

Principalele declarații făcute de Alexandru Rogobete:

Câți bani câștigați lunar?

• Salariul unui ministru este 11.400 de lei.

În ultima declarația de avere apărea 20.000 de lei.

• Da, au apărut între timp niște modificări. Când am devenit ministru mi-am suspendat activitatea la UMF.

Nu întâmplător am început interviul cu o întrebare despre bani. Ieri guvernul și-a angajat răspunderea pe un pachet de măsuri fiscale cu majorări de taxe. O măsură se referă la plata CASS pentru anumite categorii. Ați făcut vreun studiu pe impact?

• În cazul femeilor însărcinate există două categorii de venit – concediul maternat pre și post-natal pentru care nu se aplică CASS. Există și indemnizația de creștere copil care poate ajunge până la 2 ani unde guvernul a decis aplicarea contribuției de sănătate de 10%. Eu nu mă pronunț pe fiscalitate, dar e important de menționat că în perioada de concediu maternal ele vor beneficia de servicii indiferent dacă sunt sau nu asigurate. La fel nu se aplică CASS pe bolile grave, nu doar oncologie.
• Singurul cod unde se aplică CASS este codul 01, adică boală obișnuită. Sunt acele concedii care durează 1-2 zile în medie și potrivit statisticile sunt sute de mii de concedii care apar înainte de sărbătorile legale.

Potrivit unui calcul făcut de jurnalista Clarice Dinu, la câte indemnizații de creștere a copilului sunt acum în plată, statul strânge 73 de milioane de euro într-un an. E mult, e puțin?

• Nu vreau să vorbesc despre cifre pentru că fiscalitatea și bugetul nu sunt făcute la Ministerul Sănătății. Nu vreau să zic nici că e mult și nici că e puțin. Fac o singură comparație, ministerul derulează un program importat – programul de acțiuni prioritate. Ministerul finanțează spitalele pentru mai multe secții. Virează acești bani direct spitalului. În anul 2022 când m-am dus secretar de stat, bugetul total național pe toate acestea era 98 de milioane de lei. Când am plecat, l-am lăsat la 374 de milioane lei. Orice sumă este importantă pentru sănătate.
• Aceste măsuri fiscale, într-un timp foarte scurt, vor trebui să fie văzute în calitatea actului medical, în dotarea adecvată a unităților spitale și într-o transformare pentru oameni a sistemului de sănătate.

Vă gândiți că poate nu vom mai da șpaga la medici?

• O problemă importantă este accesul oamenilor la servicii medicale. Nu mă refer la urgențe ci la investigații simple care se fac în mod normal în ambulatoriu. O primă modificare este ca programul ambulatorilor se va dubla până la 8 seara. Prin această modificare va crește accesul oamenilor la serviciile de bază din unitățile sanitare.

Cum va fi implementată având în vedere numărul limitat de medici?

• În peste 80% din situații va putea fi implementată. O altă măsură la pachet este modificarea indicatorilor de perfomanță pentru manageri și introducerea criteriilor de perfomanță pentu șefii de secție. Toate aceste măsuri va crește numărul de măsuri administrative pe care îl are managerul.
• Problema la noi nu este numărul de medici ci distribuția lor, odată geografic, iar apoi organizarea activității în spitale motiv pentru care există o lipsă de disponibulitate în anumite spitale.
• Există în România medici excepționali care stau peste program și fac mai multe gărzi, oameni care țin sistemul în spate. În aceeași măsură, nu proporțional, există și excepții. Eu vreau să cred că procentul este foarte mic, dar el crează disconfort pentru pacienți pentru că nu au acces la servicii și pentru colegii care stau pe program.
• Ce am solicitat și solicit și acum public și ferm este respectarea programului la spitalul public de către toată lumea. Nu am să vin cu o măsură bruscă. O măsură bruscă ar fi să interzic de mâine lucrul și la public și la privat. E o măsură cu care nu sunt de acord. Nu voi susține asta niciodată.

Avem 24 de spitale promise, 14 în construcție, 3 aproape finalizate.

• Niciodată sănătatea nu a avut un buget atât de mare și complet ca în PNNR. PNRR pe sănătate nu stă doar în construcția de spitale noi. Transformarea sistemului de sănătate a început cu foarte multe alte proiecte mici și multe care cumulează un buget important de aproape 9 miliarde. Un proiect mare este cel pentru reducerea infecțiilor nosocomiale. S-au semnat 116 contracte de finanțare cu 116 spitale din România care și-au renovat secțiile ATI și blocurilor operatorii.
• Un alt proiect important este de dezvoltare și creștere a capacității de răspuns pentru ambulatorii de specialitate. Aici au fost semnat 69 de contracte pentru 69 de spitale. Baza de infrastructură există și acum putem veni cu reforma de care am vorbit de creștere a numărului de ore.
• 24 de contracte au fost semnate, am semnat peste limita de 19 din PNNR pentru că mă așteptam ca în anumite zone anumite proiecte să se blocheze. Astăzi există 14 șantiere în construcție cu grade diferite de execuție. Două din ele, poate trei, vor fi date în folosință la finalul anului. Alte două în trimestrul 1 din 2025, iar diferența până la finalul anului viitor.

O investigație făcută de jurnaliștii Snoop a arătat că ANDIS, agenție înființată în 2022 ca parte din PNRR, din ianuarie șef este Mihai Daniel Pavel care și-a luat 2 consilieri neremunerați: Ion Preda fost șef SRI Contanța – și Mihai Bărbuliceanu, fost președinte al Partidului Socialist Român. Șeful ANDIS a cerut să i se pună pe stick toate documente tehnice ale celor trei spitale regionale, documente clasificate care ar afecta licitații. Ministerul aștepta un răspuns de la Andis până vineri. L-ați primit?

• Există o situație care pe mine personal mă îngrijorează pentru o eventuală posibilă blocare a proiectelor. Voi găsi varianta indiferent cât de dur sună prin care să protejez proiectele. Obiectivul este să fie construite aceste spitale. Eu protejez echipa, dar dacă existe suspiciuni și activități în afara legii acele persoane vor plăti pentru că vor lua organele de lege. Eu am solicitat o informare despre situația proiectelor și informațiile din spațiul public. Există anumite controverse tehnice pe care o să le dezbat în detaliu cu echipa ANDIS pe care i-am invitat joi la minister.
• Eu nu vreau să comentez prezența nimănui niciunde. Voi comenta cu siguranță dacă voi identifica că aceste activități îndepărtate de zona legală, dacă au avut loc, vă asigurăm că voi comunica public.

Faptul că nu ați finalizat rezidențiatul, credeți că ar putea reprezenta un dezavantaj în negocierile cu medicii?

• Traseul meu educațional nu cred că poate fi contestat pentru că am două universități în sistmul public, un doctorat în științe medicale și o specializare prin masterat pentru management sanitar. Decizia mea de a renunța la activitatea medicală și a mă orienta în zona administrativă a venit în pandemie pentru că aveam un backgroaund de management în spate. Am lucrat în multe proiecte cu fonduri europene unde am dobândit abilități în zona de management. Având aceste abilități, când a venit pandemia, era nevoia de oameni care știu să gestioneze aceste proiecte. Am fost consilierul unui secretar de stat în minister și m-am ocupat de relația cu Banca Mondială. Mi-am dat seama că îmi place mult mai mult zona administrivă, motiv pentru care am renunțat la spital și m-am reorientat pe zona administrivă. Ministrul nu trebuie să fie cel mai bun chirurg sau anestezic, eu nu tratez pacienți, trebuie să cunosc sistemul, fluxurile administrative dintr-un spital, trebuie să am cunoștințe de economie, abilități de negociere și comunicare.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul live!