Ce acuză moțiunea inițiată de AUR împotriva Ursulei von der Leyen: Pfizergate, cheltuirea defectuoasă a banilor UE și „amestecul” în alegerile din România
Parlamentarii europeni votează azi (în jurul orei 13.00) o moțiune de cenzură inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea împotriva președintei Comisiei Europene – un demers care nu are mari șanse de reușită, dar care a expus totuși vulnerabilitățile Ursulei von der Leyen și a forțat-o să facă unele concesii.
În discursul său din această săptămână în fața Parlamentului, Ursula von der Leyen a respins inițiativa, susținând că este un demers plin de teorii conspiraționiste, cu scopul de a diviza Europa, și calificându-i pe susținătorii acesteia drept „anti-vacciniști” și „apologeti ai președintelui rus Vladimir Putin”.
Moțiunea va fi votată cel mai probabil de o parte a colegilor lui Gheorghe Piperea din grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) – deși nu și de italienii Giorgiei Meloni – și de alte două grupuri naționaliste din Parlamentul European.
Împotrivă vor vota popularii europeni ai lui von der Leyen și, cel mai probabil, socialiștii și liberalii, deși unii dintre aceștia ar putea să se abțină, pentru a-și arăta nemulțumirea față de stilul de conducere al președintei Comisiei.
Toți observatorii spun că șansele ca moțiunea să atingă pragul necesar pentru demiterea Comisiei, două treimi dintre europarlamentari, sunt minime spre inexistente.
Afacerea Pfizer
În primul rând, moțiunea (textul poate fi citit aici, în engleză) o acuză pe von der Leyen de lipsă de transparență în legătură cu mesajele trimise șefului Pfizer, în timpul negocierilor privind vaccinurile împotriva Covid.
Refuzul comisiei de a face publice mesajele a dat greutate criticilor care o acuză pe von der Leyen că prezidează peste un proces decizional centralizat și opac.
Nu doar semnatarii moțiunii sunt nemulțumiți de acest lucru. Acesta este o acuzație din ce în ce mai frecventă a aliaților de la stânga și centru ai șefei comisiei, care au folosit momentul pentru a-și exprima nemulțumirile.
Refuzul șefei Comisiei de a divulga mesajele, la o solicitare a New York Times, a fost deja condamnat de o instanță a UE, care a stabilit că von der Leyen a „încălcat principiul bunei administrări”.
Acuzații privind cheltuirea defectuoasă a banilor europeni
În al doilea rând, moțiunea face referire și la achiziția de vaccinuri împotriva COVID, acuzând lipsa de transparență și responsabilitate.
„Comisia a alocat 35 de miliarde de euro din fonduri publice pentru vaccinurile împotriva COVID-19, însă nu a reușit să asigure transparența și responsabilitatea, mai ales că doze în valoare de 4 miliarde de euro au rămas neutilizate, ceea ce a suscitat îngrijorări serioase cu privire la supravegherea financiară și eșecul administrativ”, spune textul.
Moțiunea include, de asemenea, critici la adresa felului în care au fost alocate și cheltuite fondurile de redresare post pandemie ale UE.
„Curtea de Conturi, în Raportul său special nr. 22/2024 adoptat la 26 septembrie 2024, a identificat deficiențe grave în punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), inclusiv legături insuficiente între fondurile plătite și costurile reale, mecanisme de verificare slabe, riscuri de dublă finanțare și întârzieri în atingerea obiectivelor de investiții, ceea ce a suscitat îngrijorări semnificative cu privire la supravegherea de către Comisie a unuia dintre cele mai mari instrumente financiare post -COVID”, spune textul.
Neîncredere în temeiul legal privind fondul pentru apărare
În al treilea rând, moțiunea contestă temeiul juridic al SAFE, un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru stimularea industriei de apărare.
În acest sens, textul moțiunii face referire la avizul Comisiei pentru afaceri juridice, care „afirmă că invocarea de către Comisie a articolului 122 din TFUE (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) nu are o justificare valabilă în situații de urgență, având în vedere faptul că dispoziția respectivă este destinată măsurilor pe termen scurt care vizează crize imediate, și nu investițiilor pe termen lung în domeniul apărării”
Luna trecută, membrii comisiei juridice au votat pentru a-i cere președintei Parlamentului European să conteste în instanță excluderea legislativului din procesul decizional privind SAFE – un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru stimularea industriei de apărare.
Acuzații privind amestecul în alegerile din România și Germania
Nu în ultimul rând, moțiunea face referire la presupusa interferență a Comisiei în alegerile din Germania și România.
Textul susțiune că „interferența ilegală a Comisiei în alegerile din statele membre precum România și Germania, prin aplicarea eronată a Legii privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a apăra principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională”.
Legea, susține moțiunea, „are scopul de a proteja consumatorii, dar a fost utilizată în mod abuziv pentru a justifica restricții de vot și anularea alegerilor”.
AUR a acuzat în mod repetat presupusul amestec al UE în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate în primul tur de Călin Georgescu.
INTERVIURILE HotNews.ro