Cum putem preveni inundațiile din orașele României și ce țări merită luate ca exemplu
Din cauza schimbării climei, orașele de la noi au parte de ploi extreme care durează puțin, dar fac ravagii, iar pericolul de inundații crește. O analiză Infoclima.ro explică faptul că urbanizarea rapidă a schimbat fundamental fluxul natural al apelor pluviale, iar sistemele de canalizare nu mai fac față. Cât de mare este pericolul de inundații? De unde putem învăța ce avem de făcut.
Creșterea accelerată a orașelor a schimbat substanțial fluxul natural al apelor pluviale, înlocuind terenurile permeabile cu suprafețe impermeabile precum drumuri și acoperișuri. Aceasta crește volumul și viteza scurgerilor, depășind capacitatea sistemelor de canalizare tradiționale, se spune în articolul publicației de mediu.
Analiza a fost scrisă de Dan Rădulescu, Inginer hidrotehnist și consultant independent în domeniul protecției mediului.
Schimbările climatice agravează problema prin precipitații mai intense și frecvente, alternând cu perioade prelungite de secetă și valuri de căldură, ceea ce duce la inundații urbane tot mai frecvente și daune semnificative. Sistemele convenționale „gri”, bazate pe conducte și bazine de retenție, nu mai fac față acestor provocări, fiind ineficiente în gestionarea volumelor mari și a poluanților.
În acest context, gestionarea integrată a apelor pluviale, infrastructura verde-albastră și soluțiile bazate pe natură devin esențiale. Acestea folosesc procese naturale, precum infiltrarea și evapotranspirația, pentru a gestiona apa într-un mod durabil și rezilient, reducând riscurile de inundații și poluare.
Infrastructura verde-albastră oferă o alternativă la managementul tradițional al apelor pluviale, folosind sisteme și practici care funcționează sau imită procesele naturale.
Managementul tradițional al apelor pluviale urbane s-a concentrat pe eliminarea rapidă a excesului de apă prin rețele de jgheaburi, conducte și canale, transportând apa către râuri sau lacuri, se spune în analiză. Deși previne inundațiile locale, această metodă ignoră gestionarea volumului total de scurgeri și procesul natural de infiltrare, se mai spune în analiză.
Patru orașe care pot servi drept exemplu:
- Copenhaga a dezvoltat un plan amplu cu 300 de proiecte care combină spații verzi cu infrastructura tradițională pentru a gestiona volumele crescute de apă pluvială
- Budapesta a integrat soluții naturale în planificarea urbană pentru a crește reziliența la schimbările climatice și a îmbunătăți calitatea vieți
- Philadelphia implementează proiecte de infrastructură verde pentru gestionarea scurgerilor și îmbunătățirea calității apei
- Melbourne se concentrează pe păduri urbane pentru a gestiona mai bine apele pluviale și a reduce efectul de insulă de căldură
Conform Băncii Mondiale, România are risc ridicat de inundații, cu pagube anuale estimate la 1,7 miliarde de euro și afectarea a până la 150.000 de persoane în zone vulnerabile. În Europa, inundațiile au afectat milioane de oameni și au cauzat pierderi economice masive, în timp ce seceta afectează anual 15% din suprafața terestră și 17% din populație.
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro