„O veste deloc îmbucurătoare” pentru România. Ministrul de Externe, despre bugetul UE propus de șefa Comisiei Europene: „Vedem în față o provocare pentru țara noastră”
Șefa diplomației externe, Oana Țoiu, califică drept „o provocare pentru România” propunerea președintei Comisiei Europene pentru bugetul UE în perioada 2028-2034, care prevede, între altele, comasarea agriculturii cu domeniul coeziunii, fapt care a provocat nemulțumiri în Parlamentul European.
Ministul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat, joi, la RFI, că Bucureștiul susține poziția Parlamentului European, care a criticat propunerea Ursulei von der Leyen pentru cel mai mare buget din istoria UE – 2 trilioane de euro, în creștere de la bugetul precedent de 1,2 trilioane.
„Noi susținem poziția Parlamentului European, care cere o implicare mai mare a lor, fiind singurii aleși direct de cetățeni. Europarlamentarii noștri fac o echipă bună, chiar și între partide, atunci când vorbim despre interesul național. Noi am avut o întâlnire, împreună cu președintele Nicușor Dan, cu toată echipa de europarlamentari, ca să ne asigurăm că avem o voce unitară și un interes național reprezentat prin ei acolo și nu doar că au fost deschiși, dar acesta este modul lor de lucru pe subiectele importante pentru România și este ceva ce noi apreciem. Credem că au dreptate când spun că trebuie implicați mai mult în acest proces”, a declarant Oana Țoiu la RFI.
„Vedem în față o provocare pentru România”
Comentând schimbările legate de modul în care este structurat bugetul UE, în propunerea șefiei Comisiei Europene, Oana Țoiu a spus că „vedem în față o provocare pentru România”.
„ (…) Această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective leagă asta de rezultate și de reforme, sigur, este o abordare constructivă, principial, însă este o abordare complicată în momentul în care ne uităm la experiența României de a fi pierdut miliarde pentru că nu a reușit întotdeauna să susțină ritmul de reforme și rezultate impus de acest tip de alocare financiară.
Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar trebuie să fim realiști că avem nevoie de niște domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ține de păstrarea predictibilității unor finanțări. De exemplu, în agricultură.
În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat domeniului agriculturii și asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare”, a afirmat ministrul de Externe.
Ea vede și „o veste bună” în propunerea de buget UE:
„Un lucru îmbucurător, ca să dau și o veste bună, pe care noi îl susținem legat de modificări este că acum vedem pe liniile financiare de alocare componenta transversală socială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pe aproape fiecare domeniu în momentul în care se alocă o finanțare, trebuie să se țină cont și de partea de integrare socială. De ce este asta foarte important pentru România? Pentru că noi în continuare, și acasă, și în diaspora internațional trebuie să ne asigurăm că avem o bună integrare pe piața forței de muncă, de exemplu, a tuturor categoriilor și atunci contează dacă într-un proiect dedicat energiei sau un proiect comercial sau un proiect care ține de infrastructură există întotdeauna și nevoia aceasta de a asigura o componentă de integrare”.
„Împingem pentru mai multă claritate”
Oana Țoiu a explicat că bugetul UE va fi negociat în perioada următoare, iar vineri la Bruxelles se va afla o echipă a MAE, în negocieri fiind implicate și ministerele Economiei, Agriculturii, Fondurilor Europene și Finanțelor.
„Este o negociere care va continua pe fiecare dintre aceste paliere, pe de o parte. Pe de altă parte, împingem pentru mai multă claritate, anunțul Ursulei von der Leyen este un anunț în termeni generali, dar sunt multe elemente de detaliu care lipsesc în acest moment și ele sunt necesare în etapa viitoare a negocierilor. Lucrăm împreună cu europarlamentarii ș, din nou, susținem poziția lor de a fi mai implicați în acest proces de negociere și nu este doar poziția României”, a adăugat Țoiu.
Bugetul propus de Ursula von der Leyen pune accent pe concurența economică și cheltuielile pentru apărare și acordă o importanță mai mică fondurilor europene acordate pentru agricultură și fondurilor de coeziune pentru zonele defavorizate, scrie Reuters.
Comisia Europeană a propus includerea fondurilor de coeziune şi agricultură într-un plan naţional unic pentru fiecare stat membru, iar prin această propunere există riscul ca finanţările pentru coeziune şi agricultură să intre în competiţie cu alte fonduri şi să nu mai existe, a avertizat eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Conform comisarului european pentru bugetul UE, Piotr Serafin, 300 de miliarde de euro vor fi alocați pentru agricultură și 218 miliarde sub formă de fonduri de coeziune pentru zonele defavorizate și reducerea decalajelor cu regiunile dezvoltate din Uniune. O sumă de 451 miliarde de euro va fi alocată unui fond de „Competivitate Europeană”, iar 131 de miliarde vor fi destinați apărării și pentru programe spațiale ale Uniunii.
Propunerea pentru bugetul UE în perioada 2028-2034 intră acum într-o negociere complicată și trebuie aprobată, cel mai probabil cu multe compromisuri până la sfârșitul lui 2027. Este nevoie de unanimitate în Consiliul European și de votul majorității absolute în Parlamentul European, scriu Financial Times și Politico.
INTERVIURILE HotNews.ro