Nivelul mare al evaziunii fiscale și gradul redus de ocupare a forței de muncă sunt două probleme care afectează România, motiv pentru care guvernul trebuie să intervină cu măsuri care afectează inclusiv taxele plătite de români, a declarat luni Radu Burnete, consilier prezidențial pentru afaceri economice, în podcastul HotSpot de la HotNews. Despre creșterea TVA de la 19 la 21%, Burnete a subliniat că președintele nu a dorit-o, dar a fost solicitarea Guvernului și este democratic să existe astfel de dezbateri între instituții pe probleme importante.

„Noi ne-am amăgit singuri în ultimii ani în România. Dacă mă uit ce dorește publicul să primească de la stat mie mi se pare că românii doresc destul de multe servicii publice. Pe de altă parte, noi nu ne dorim un sistem fiscal asemănător cu statele scandinave. Am și tolerat multe zone gri în economie, ne-am învățat să închidem ochii la economia gri sau neagră. Cele două nu se pupă. Această discrepanță a fost acoperită de împrumuturi. Guvernele nu le-au spus românilor că se poate pensii mari dar cresc taxele”, a declarat Burnete.

El a subliniat că digitalizarea ANAF trebuie încheiată pentru că instituția are un număr mare de angajați pe care nu îi folosește eficient pentru că nu a digitalizat datele colectate.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, este difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube şi Facebook.

HotNews.ro transmite LIVETEXT principalele declarații:

Aveți mașină de serviciu cu șofer?

• Da.

Știți că la Palatul Victoria este o discuție pe această temă. Există și la Cotroceni?

• Este o discuție care e bine că are loc public. Trebuie să evităm extremele. Mi se pare normal ca anumiți să aibă această facilitate. Pe mine mă ajută să fac mai multe întâlniri într-o zi. Venind spre dvs. am putut suna mai mulți miniștri.
• Discuția este câte astfel de persoane să beneficieze. În companiile private există un număr de mașini, te înregistrezi, o folosești, o aduci înapoi.

„O să-mi public declarația de avere”

Care este salariul pe care îl câștigați lunar?

• O să-mi public declarația de avere așa cum a făcut președintele. Salariul este 12.700 de lei, cred, încă nu l-am primit pe primul.
• Așa cum se va vedea în declarația de avere, salariul a scăzut mai mult de 2 ori făcând tranziția. Discuția este că sistemul public de salarizare este dezechilibrat.

Unde se fac excese?

• Dacă vă uitați la salariile din Administrația Prezidențială o să vedeți că nu sunt foarte mari. Eu caut colegi care să lucreze la cabinetul meu și am dificultăți să găsesc oameni care vor să lucreze pe aceste salarii.

Sunteți primul consilier angajat de Nicușor Dan. De când îl cunoașteți?

• Înainte de a mă angaja cred că ne-am văzut de 3-4 ori. La un moment m-a sunat să mă întrebe în legătură cu evaziunea fiscală din România. Era în perioada campaniei. La fel am discutat cu el despre deficit.
• Aș putea spune că nu-l cunoșteam deloc pe domnul președinte.

De ce credeți că ați fost ales?

• Asta e pentru dumnealui să răspund. De când sunt la Concordia am mai primit astfel de oferte, secretar de stat sau consilier pentru un ministru. Cred că era vorba de vizibiliatea publică de director Concordia.
• Nici nu pot să vă spun dacă am fost primul sau al treilea pe rest. Am primit întrebarea, am avut câteva zile de reflecție și am decis acum să spun da.
• Domnia sa a spus că prioritatea pentru începutul mandatului era deficitul, sustenabilitatea. Cred că de asta m-a ales ca primul consilier. Nu cred că e ceva mai mult în spatele acestei ordini.

„Dacă mă uit doar la nivel fiscalitate, noi am zăpăcit investitorii în România”

Președintele a făcut o vizită oficială în Germania. Cu ce v-ați întors?

• Cred că e foarte important că s-a semnat acest plan de acțiune care are și componentă economică și de apărare.
• Este clar interesul Germaniei de a-și spori investițiile în țara noastră. Noi am transmis un mesaj de stabilitate pentru că au fost multe schimbări în ultimii ani, dacă mă uit doar la nivel fiscalitate, noi am zăpăcit investitorii în România. Perioada asta de zăpăceală sper că s-a încheiat. Vrem să intrăm într-o normalitate ca cei care doresc să investească în România să facă calculele pe termen mediu și lung.

Ați vorbit de interesul partenerilor germani de a mări investiții. Care credeți că sunt oportunitățile economice ale României?

• Sunt câteva zone în care trebuie să fim foarte atenți. Unul este sectorul energetic pentru că tot vorbim de acest potențial. El există pentru că avem resursele naturale să facem asta. Ca să-l realizăm pe deplin mai trebuie să investim mult în rețele. Vrem să facem investiții în offshore wind în Marea Neagră. Germania are astfel de tehnologii și investitori cu capital.
• Din păcate, avem nevoie să ne dezvoltăm industria de apărare. Nimeni nu-și dorește să fie vecin cu Federația Rusia așa cum se comportă ea astăzi. Cred că important este și să producem.
• Din 2027, o să începem să facem livrări de gaz din Marea Neagră. Gazul e o componentă importantă pentru fabricile de armament. România, dacă se mișcă repede, are o zonă clară de competitivitate în industria de apărarea. De asta ne dorim ca Rheinmetal și Airbus să vină în România. Există discuții cu Airbus să investească mai mult la Ghimbav.

„Am și tolerat multe zone gri în economie”

În prima zi de consilier ați spus că avem nevoie de un contract între cetățeni și stat privind taxarea. Va propune Cotroceniul un cadru concret?

• Noi ne-am amăgit singuri în ultimii ani în România. Dacă mă uit ce dorește publicul să primească de la stat mie mi se pare că românii doresc destul de multe servicii publice. Pe de altă parte, noi nu ne dorim un sistem fiscal asemănător cu statele scandinave. Am și tolerat multe zone gri în economie, ne-am învățat să închidem ochii la economia gri sau neagră. Cele două nu se pupă. Această discrepanță a fost acoperită de împrumuturi. Guvernele nu le-au spus românilor că se poate pensii mari dar cresc taxele.
• Cred că e nevoie de un nou contract. Văd cât colectează Franța, Belgia sau Lituania. Fiecare țară are în cultura ei un punct de echilibru ca cetățenii să ajungă la un echilibru cu politicienii.

Cât este necesar să fie nivelul de taxare?

• Anul trecut România a cheltuit pe servicii cam 40% din PIB. Eu sunt de acord că oamenii percep pe bună dreptate că taxele nu sunt foarte mici. Nu sunt din cauza gradului de ocupare, persoanele între 18 și 64 care ar putea să lucreze. Față de țările din regiune, noi avem cam un milion de vedete care nu lucrează la vedere sau nu lucrează și nu contribuie.
• Cred că e o combinație de obligație și impunere. Tu ajungi să te întrebi de ce să plătesc taxele dacă serviciile publice sunt proaste. Cred că acest lucru poate fi spart de politicieni care au grad de încredere.
• Avem evaziune fiscală foarte mare și sper că măsurile luate de guvern în pachetul 2 și lucrurile care se vor întâmpla la ANAF va reduce acest grad de evaziune.
• Avem nevoie să reducem deficitul public. Cu deficit 9% nu prea îți permiți să te joci cu lucrurile astea.

„Există și marea evaziune în special în zona de TVA”

În ce regiuni funcționează marile rețele de evaziune? Care sunt domeniile cu cele mai multe zone gri?

• Evaziunea este un pericol de siguranță națională pentru că văduvește bugetul de sume mari, dar în egală măsură este făcută de grupări de crimă organizată. În jurul lor înfloresc tot felul de lucruri. Inclusiv aceste atacuri hibride asupra României probabil sunt finanțate de acești bani negri.
• Unde are loc evaziunea? Ea este și mică și mare. Fiecare cetățean dacă se uită la activitatea sa zilnică va întâlni unde s-a întâlnit cu ea: că ți-ai renovat casa, că ai fost la magazin și nu ai primit bon fiscal.
• Există și marea evaziune în special în zona de TVA. Zonele cu risc sunt cunoscute, de exemplu agricultura, zona de construcții și materiale de construcții. Asta mi-aș dori ca ANAF să investigheze mai mult.

Ce rol au serviciile secrete în activitatea ANAF?

• Nu pot deocamdată să vă răspund. Nu am acces la informații de ordinul acesta. Vă spun o opinie personală. În niciun caz nu cred că serviciile trebuie să facă treaba ANAF. Unde pot vedea un rol este să înțelegem mai bine unde e zona asta nasoală, cine o face și astfel de lucruri să ajungă la ANAF. Nu să ne trezim cu servicii în inspecție fiscală, dar folosind capacitățile lor de intelligence.

Cât pierdem și de unde în privința evaziunii fiscale?

• E greu de măsurat economia neagră. Există studii care fac astea. Din datele văzute de mine, economia neagră și gri poate fi între 10 și 20% din totalul economiei, ceea ce este foarte mult. Sunt și voci care spun că acest gap este supraestimat. Cred că trebuie lămurită această treabă.

„ANAF pare că a rămas într-o birocrație bizantină”

Ce ar trebui schimbat la ANAF?

• ANAF este una din marile administrații care nu au trecut printr-un proces de reformă. ANAF pare că a rămas într-o birocrație bizantină. Sunt foarte mulți oameni care lucrează, dar cred că nu îi folosim cum trebuie. Dacă el ar fi digitalizat și ar știi să folosească datele pe care le colectează, ce nu face e să analizeze aceste date. Dacă ar face asta ar elibera oamenii să sfătuiască contribuabilii și să facă prevenție.
• Cred că primul lucru pe care să-l facă ANAF este să închidă acest proces de digitalizare.

Cine a pus pe masă prima oară creșterea TVA?

• Există de 2-3 ani. Erau rapoarte ale Comisiei Europene, ale FMI, noi în mediul de afaceri aveam discuția asta informală. Nu e o idee să te întrebi de unde a venit. Dezbaterea este dacă este cea mai bună măsură.
• Concluzia guvernului a fost diferită de cea a președintelui și anume că nu putem produce economii din reforme și ca să ne împrumutăm de pe piețe trebuie să facem această creștere. Cred că e democratic ca uneori instituțiile să aibă păreri diferite.
• Nu văd ce guvern își dorește să înceapă mandatul cu creștere de taxe și impozite. Realitatea e că acest calcul depinde și de lucruri care sunt independente de România. Nu știm cum va evolua situația internațională. Poate se termină războiul și vom avea un boom în Europa de Est. Poate începe un război al taxelor vamale între SUA și Europa. E un echilibru pe care vreau să-l înțeleg. Trebuie să te adaptezi la ce se întâmplă.

„Noi am construit o birocrație sufocantă în România”

Noul buget multinual al UE, se vorbește despre această temă când noi avem probleme în accesarea de fonduri europene. Ce perspective avem?

• Noi am construit o birocrație sufocantă în România. Nouă ne plac extremele. La începutul aderării lucrurile erau foarte simple și s-au fraudat bani europeni masiv. Acum pendulul a mers în partea cealaltă în care e sufocantă toată birocrația. Trebuie să venim undeva la mijloc.

Dacă ați putea elimina o singură taxă, care ar fi?

• Taxa pe cifra de afaceri este foarte nocivă. Sunt companii care lucrează cu volume foarte mari și marje mici, pe acei operatori economici pui o presiune foarte mare și nejustificată. 1% pe cifra de afaceri le creează mari probleme. Nu cred în astfel de taxări speciale. Avem nevoie de un sistem simplu cu impozit pe profit.

Ce companie de stat ați privatiza?

• Cred că ar trebui privatizate mult mai multe. România poate lista pachete minoritare de acțiuni fără să-și piardă controlul strategic. Aș lista pachetul minoritar la orice companie.

Radu Burnete, primul consilier numit de președinte

„Trebuie să renunțăm și la toate impozitele stupide care ne frânează aiurea economia”, scria Radu Burnete pe Facebook, la o zi după ce preşedintele Nicuşor Dan fusese votat în cea mai înaltă funcţie din stat. Într-o perioadă de constrângeri bugetare, cât de fiabilă mai crede că este această măsură şi care sunt impozitele pe care le-ar vedea eliminate? Are România o strategie pentru creșterea absorbției fondurilor din coeziune și PNRR – câte milioane risipim și ce pași concreți urmează?

Consilierul prezidenţia Radu Burnete vine în studioul HotNews pentru a vorbi despre cum poate statul român să combată evaziunea fiscală, despre gradul real de colectare și despre ce înseamnă reorganizarea ANAF. El va deschide dosarul pensiilor de serviciu și efortul bugetar pe care îl presupun, într-un moment în care presiunea pe cheltuieli e tot mai mare.

Radu Burnete este consilier prezidențial pentru afaceri economice al preşedintelui Nicuşor Dan din iunie 2025. În această poziție, îl asistă pe președinte în elaborarea și coordonarea strategiei economice a Administrației Prezidențiale. Burnete a fost director executiv al Confederației Patronale Concordia, cea mai importantă organizație a angajatorilor din România.

Radu Burnete va răspunde şi unor întrebări ale cititorilor HotNews.ro. Puteți trimite întrebările într-un comentariu la acest articol, iar moderatorul va selecta o parte dintre ele şi le va adresa invitatului. Alte întrebări din partea cititorilor vor putea fi transmise şi în direct, în secţiunea de comentarii din YouTube.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul live!