Schimbările climatice sunt o „amenințare urgentă și existențială” pentru omenire, afirmă Curtea Internațională de Justiție într-o decizie de reper pronunțată miercuri

Cea mai înaltă instanță a ONU a subliniat miercuri „amenințarea urgentă și existențială” pentru omenire reprezentată de schimbările climatice, în timp ce își exprima avizul consultativ privind obligațiile statelor de a lua măsuri, transmite Reuters.

Într-o opinie salutată de statele insulare mici și de organizațiile de mediu, cea mai înaltă instanță a ONU a declarat miercuri că țările bogate trebuie să respecte angajamentele internaționale de reducere a poluării. În caz contrar, riscă să plătească despăgubiri statelor grav afectate de schimbările climatice.

Curtea a mai precizat că statele sunt răspunzătoare și pentru acțiunile companiilor aflate sub jurisdicția sau controlul lor. Eșecul de a limita producția de combustibili fosili și subvențiile acordate acestora ar putea duce la „despăgubiri complete către statele vătămate sub forma restituirii și compensațiilor, cu condiția îndeplinirii condițiilor generale din dreptul răspunderii statului”, a arătat Curtea.

Avizul, care nu are caracter obligatoriu, emis de Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este de așteptat să influențeze direcția acțiunii climatice globale în anii următori.

„Emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate, în mod neechivoc, de activitățile umane, care nu sunt limitate teritorial”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa. Lectura avizului era în desfășurare, iar concluziile curții nu fuseseră încă anunțate.

Înaintea pronunțării, susținători ai acțiunilor climatice s-au adunat în fața sediului CIJ, scandând: „Ce vrem? Justiție climatică! Când o vrem? Acum!”.

Cele două întrebări puse Curții Internaționale de Justiție

Experții în drept spun că, deși nu este obligatoriu, avizul celor 15 judecători ai CIJ de la Haga va avea totuși greutate juridică și politică, iar viitoarele cazuri legate de climă nu vor putea să-l ignore.

„Este extrem de important; ar putea deveni una dintre cele mai semnificative decizii juridice ale vremurilor noastre, datorită amplorii temelor abordate, care ajung până în miezul conceptului de justiție climatică”, a afirmat Joie Chowdhury, avocat principal la Centrul pentru Drept Internațional de Mediu (Center for International Environmental Law).

Cele două întrebări pe care Adunarea Generală a ONU le-a adresat judecătorilor au fost: care sunt obligațiile statelor, conform dreptului internațional, în protejarea climei față de emisiile de gaze cu efect de seră; și care sunt consecințele legale pentru țările care dăunează sistemului climatic?

În cadrul celor două săptămâni de audieri desfășurate în decembrie anul trecut la CIJ, avocații țărilor bogate din emisfera nordică le-au spus judecătorilor că tratatele climatice existente – inclusiv Acordul de la Paris din 2015, care sunt în mare parte neobligatorii – ar trebui să stea la baza determinării responsabilităților lor.

Națiunile în curs de dezvoltare și micile state insulare au pledat pentru măsuri mai ferme – în unele cazuri, cu caracter obligatoriu – pentru reducerea emisiilor, precum și pentru ca cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră să ofere sprijin financiar.

Acordul de la Paris privind clima, din nou în centrul atenției

În 2015, la încheierea negocierilor ONU de la Paris, peste 190 de țări s-au angajat să depună eforturi pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Totuși, acordul nu a reușit să oprească creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

La sfârșitul anului trecut, în cel mai recent „Raport privind decalajul de emisii”, care evaluează promisiunile țărilor în combaterea schimbărilor climatice în comparație cu ceea ce este necesar, ONU a avertizat că politicile climatice actuale vor conduce până în anul 2100 la o încălzire globală de peste 3°C față de nivelurile preindustriale.

Pe măsură ce activiștii încearcă să tragă la răspundere companii și guverne, litigiile legate de climă s-au intensificat, cu aproape 3.000 de cazuri depuse în aproape 60 de țări, potrivit datelor din iunie ale Institutului Grantham pentru Cercetări asupra Schimbărilor Climatice și Mediului din Londra.

Până în prezent, rezultatele au fost mixte.

Un tribunal german a respins în mai un proces intentat de un fermier peruan împotriva gigantului energetic german RWE, dar avocații acestuia și activiștii de mediu au declarat că, deși procesul a durat un deceniu, reprezintă totuși o victorie pentru cauzele climatice și ar putea încuraja acțiuni similare.

La începutul acestei luni, Curtea Interamericană a Drepturilor Omului, care are jurisdicție în 20 de țări din America Latină și Caraibe, a afirmat într-un alt aviz consultativ că statele membre trebuie să coopereze în combaterea schimbărilor climatice.

„Curtea poate confirma că inacțiunea climatică este o încălcare a dreptului internațional”

Activisții spun la rândul lor că avizul curții de miercuri ar trebui să reprezinte un punct de cotitură, chiar dacă decizia în sine este una consultativă.

Hotărârea ar putea, de asemenea, să ușureze procesul prin care statele pot trage alte state la răspundere pentru probleme legate de climă, cum ar fi poluarea sau emisiile.

„Curtea poate confirma că inacțiunea climatică, în special a marilor emițători, nu este doar un eșec de politici publice, ci o încălcare a dreptului internațional”, a declarat fijianul Vishal Prasad, unul dintre studenții la drept care au făcut lobby pe lângă guvernul din Vanuatu, o țară insulară din Pacific, pentru a duce cazul în fața CIJ.

Deși, teoretic, o hotărâre a CIJ poate fi ignorată, juriștii spun că statele sunt de regulă reticente în a face acest lucru.

„Acest aviz aplică drept internațional obligatoriu, la care țările și-au asumat deja angajamente”, consideră Chowdhury.