România nu cade la nivelul „junk”, dar e menținută perspectiva negativă, „în ciuda măsurilor de consolidare anunțate”. Scenariul pesimist și cel optimist

Agenţia de rating S&P a anunțat că a reconfirmat ratingul României, care se află cu o treaptă peste așa-numitul nivel „junk” de la care nu se mai recomandă investițiile, menținând și „perspectiva negativă” din cauza riscurilor legate de bugetele României, în pofida pachetelor de măsuri anunțate de Guvernul Ilie Bolojan.

S&P menține astfel pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală. Agenția de rating a pus o perspectivă negativă pe ratingul României în ianuarie anul acesta. În decembrie, Reuters avertiza într-o analiză dedicată României că riscăm să fim retrogradați la „junk”. Ratingul României a fost pus sub perspectivă negativă și de Fitch în decembrie, iar Moody’s a făcut același lucru în martie.

Experții S&P spun acum că „perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate.”

Principalele idei din comunicatul S&P:

• Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan au pus capăt, pentru moment, unei perioade îndelungate de incertitudine politică.
• Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală bazate pe impozite și cheltuieli, care, potrivit estimărilor noastre, ar trebui să contribuie la reducerea deficitului la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024.
• Măsurile fiscale ale guvernului sunt luate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de încetinirea economiei, inflație ridicată și în creștere și un deficit ridicat al contului curent (CA). De asemenea, observăm provocări politice legate de implementarea planului de consolidare fiscală.

Scenariul pesimist și cel optimist

Am putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptările noastre, spune agenția la capitolul scenariul pesimist.

Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora, transmite S&P.

De asemenea, am putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste ipotezele noastre actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent mare și persistent al țării se deteriorează.

Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă corecția fiscală a României nu reduce deficitele de cont curent sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ, potrivit agenției internaționale de rating.

În scenariul optimist, „am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice”, transmit experții S&P.

Riscuri pentru agenda „ambițioasă” a guvernului Bolojan

Previziunile noastre de bază, care stau la baza afirmării ratingurilor noastre „BBB-” pentru România, includ controlul de către guvern al deficitului dublu al țării, spune agenția de rating.

„Cu toate acestea, vedem riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă”, potrivit comunicatului.

Corecția fiscală are loc pe fondul mai multor provocări economice, spune S&P:

• Creșterea economică a încetinit considerabil față de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem previziunile privind creșterea PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
• Deficitele de cont curent ale României vor rămâne ridicate și ne așteptăm ca înăsprirea fiscală să le reducă doar parțial, până la 7,5% din PIB în medie până în 2028.
• Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale și de Est și ne așteptăm ca creșterea prețurilor la energie electrică și măsurile fiscale, inclusiv majorarea cotelor de taxă pe valoarea adăugată (TVA), să împingă inflația către 9% în următoarele câteva luni.
• Nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României, care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele câteva luni, în ciuda încetinirii economiei.

„Implementarea unei corecții fiscale ambițioase în contextul încetinirii economiei rămâne o provocare cheie pentru noul guvern al României”, subliniază experții S&P.