„Pe măsură ce lumea se apropie tot mai mult de distrugerea nucleară, unde sunt vocile care trag semnalul de alarmă?”

O decizie luată recent de Rusia va accelera cursa înarmării nucleare deja frenetică în Europa și Asia, într-un moment în care liderii americani și ruși se tachinează reciproc, scrie comentatorul pentru afaceri externe Simon Tisdall, într-o opinie publicată de The Guardian, avertizând că „pe acest drum se află extincția”.

• „Tic-tacul amenințător al Ceasului Apocalipsei, mai aproape ca niciodată de catastrofă, la 89 de secunde de miezul nopții, este însoțit în mare parte de o tăcere înfiorătoare”.

Conflictul infantil dintre SUA și Rusia ar trebui să alerteze un public adormit cu privire la un risc care, în multe privințe, este mai mare decât în timpul Războiului Rece, pentru că armele nucleare, amenințarea lor letală, istoria lor întunecată și răspândirea lor viitoare, sunt din nou în centrul atenției, scrie fostul redactor la The Observer și corespondent la Casa Albă, Simon Tisdall, în editorialul său din publicația britanică.

Simon Tisdall spune că decizia Rusiei de a renunțat, săptămâna trecută, la tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară (INF) din 1987, care interzice rachetele nucleare cu rază medie și scurtă, completează demolarea unui pilon cheie al controlului global al armelor.

„Asta va accelera o cursă a înarmării nucleare deja frenetică în Europa și Asia într-un moment în care liderii americani și ruși se tachinează reciproc ca niște școlari”, scrie el.

„Rusia are dreptate în ceea ce privește NATO”

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a amenințat în repetate rânduri Occidentul cu arme nucleare în timpul războiului său din Ucraina, remarcă Tisdall.

El amintește că în noiembrie anul trecut, forțele ruse au lansat noua rachetă hipersonică Oreshnik, cu capacitate nucleară și rază medie de acțiune, asupra orașului Dnipro. „Aceasta se deplasează «ca un meteorit» cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului și poate ajunge în orice oraș din Europa, s-a lăudat Putin – ceea ce, dacă este adevărat, constituie o încălcare clară a Tratatului INF”, scrie el.

Moscova dă vina pe acțiunile ostile ale NATO pentru decizia sa de a renunța la tratat. Cu toate acestea, în practică, Rusia a încălcat de mult timp tratatul, în special prin amplasarea de rachete în Kaliningrad, exclavă rusă la Marea Baltică, și în Belarus.

„Cu toate acestea, Rusia are dreptate în ceea ce privește NATO. Donald Trump a renunțat pentru prima dată la tratatul INF în 2018. Ulterior, acumularea masivă de rachete, lansatoare, avioane și bombe cu capacitate nucleară, produse în principal de SUA, în statele europene membre NATO a alarmat, în mod justificat, Moscova. Ar trebui să alarmeze și europenii”, avertizează comentatorul pentru afaceri externe.

Simon Tisdall remarcă faptul că în anii 1980, desfășurarea rachetelor Pershing și a rachetelor de croazieră americane a stârnit proteste aprinse pe tot continentul. „În schimb, astăzi, tic-tacul amenințător al Ceasului Apocalipsei, mai aproape ca niciodată de catastrofă, la 89 de secunde de miezul nopții, este însoțit în mare parte de o tăcere înfiorătoare”, spune el.

„Copiii Războiului Rece au datoria de a avertiza cu voce tare: pe acest drum se află extincția”

Comentatorul The Guardian spune că afirmația făcută recent de Donald Trump, potrivit căreia ar fi mutat submarinele nucleare americane mai aproape de Rusia, a venit ca răspuns la amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin.

„A fost un alt moment înfiorător. Dar această confruntare puerilă va avea un scop util dacă va alerta opinia publică europeană adormită cu privire la riscul crescând al unei confruntări nucleare. Poate că oamenii au ajuns să se complacă; poate că au prea multe alte griji. Poate că guvernele, precum cel britanic suspectat că ascunde în secret bombe nucleare americane la o bază aeriană din East Anglia, nu spun din nou adevărul”, scrie Tisdall.

Comentatorul pentru afaceri externe spune că oricare ar fi motivul, copiii Războiului Rece – moștenitorii protestatarilor împotriva bombei atomice, militanții neobosiți ai CND (n.r. Campania pentru dezarmarea nucleară) – „au datoria de a avertiza cu voce și mai tare: pe acest drum se află extincția”.

„Dar de ce numai ei trag semnalul de alarmă? Totul se repetă, doar că de data aceasta este mai grav, iar toată lumea este ținta. Dacă nu sunt controlate, armele nucleare de astăzi, mult mai puternice, ar putea transforma planeta într-un câmp de luptă universal. Ceremoniile de săptămâna trecută, care au marcat 80 de ani de la bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, ar trebui considerate atât un avertisment, cât și o amintire”, crede Simon Tisdall.

„Poate urma o reacție în lanț de neoprit”

El mai scrie că înarmarea nucleară în Europa avansează rapid. Statele Unite ale Americii depozitează deja bombe nucleare în Germania, Belgia, Țările de Jos, Italia și Turcia. Acum, și Regatul Unit a oferit facilități și achiziționează avioane de luptă cu capacitate nucleară. Germania va găzdui rachete de croazieră Tomahawk și rachete hipersonice anul viitor. Statele Unite ale Americii extind bazele de rachete din Polonia și România. Țări membre NATO, precum Danemarca și Norvegia, s-au alăturat exercițiilor cu rachete care vizează, de exemplu, stabilirea „controlului” asupra Mării Baltice.

În opinia lui Tisdall, „toate acestea sunt justificate în numele autoapărării, în principal împotriva Rusiei lui Putin”. La fel și decizia NATO din iunie de a crește bugetele naționale de apărare la 5% din PIB, însă situația globală nu este mai puțin îngrijorătoare.

El remarcă că Marea Britanie, China, Franța, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Rusia și SUA – au cheltuit 100,2 miliarde de dolari, sau 3.169 de dolari pe secundă, pentru arme nucleare anul trecut, potrivit raportului Campaniei internaționale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN). Aceasta reprezintă o creștere de 11% față de 2023.

Conform planului bugetar propus de Trump pentru 2026, SUA, vor crește finanțarea forțelor sale nucleare, inclusiv a noii rachete balistice intercontinentale Sentinel, cu 26%, până la 87 de miliarde de dolari. Contribuind la insecuritatea globală, China și-a dublat stocul nuclear din 2020, potrivit comentatorului.

„Cine poate să se îndoiască de unde va duce toate acestea? Pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, Europa, Asia și Orientul Mijlociu se transformă în potențiale câmpuri de luptă nucleare, cu diferența că acum bombele atomice și rachetele nu mai sunt considerate mijloace de descurajare, ci arme ofensive, capabile să câștige războiul. Proliferarea focoaselor tactice cu putere redusă ar face posibilă o război nuclear «limitat». Odată ce această linie roșie este depășită, poate urma o reacție în lanț de neoprit”, scrie Tisdall.

„Mai există speranță”

Comentatorul The Guardian afirmă și că prăbușirea acordurilor de control al armamentului – următorul acord care va expira în februarie 2026 este Noul Tratat de reducere a armelor strategice (New Start) – distruge plasele de siguranță:

„Semnatarii tratatului de neproliferare nucleară sunt obligați să se dezarmeze treptat; în schimb, ei se reînarmează rapid. Sistemele de inteligență artificială dezumanizate pot crește riscul unui Armaghedon accidental. Statele rebele, precum Israelul și Coreea de Nord, depășesc constant limitele. Impulsivitatea lui Trump și psihoza lui Putin sporesc senzația de a trăi”.

„Provocarea este formidabilă, rezultatul incert. Dar cineva, cumva, undeva, trebuie să pună capăt acestei nebunii. Încă mai există speranța că, spre deosebire de 1945, vor prevala sfaturile mai înțelepte”, conchide el.