„Și dacă refuz?”. În Europa, unul dintre aliații lui Vladimir Putin rămâne fără opțiuni

Controversatul naționalist Milorad Dodik, negaționist al genocidului de la Srebenica din 1995, a cerut sprijinul aliaților săi de la Moscova, Budapesta și Belgrad, după decizia autorităților electorale din Bosnia și Herțegovina de a-l lăsa fără funcția de președinte al micuței entități politice majoritar sârbe Republika Srpska, potrivit CNN.

Milorad Dodik a făcut tot posibilul să pară imperturbabil când a fost anunțată decizia, lansându-le el însuși o provocare instituțiilor care încercau să îl demită.

„Și dacă refuz?”, a întrebat el.

Bosnia ar putea afla în curând.

Dodik, un aliat balcanic cheie al președintelui rus Vladimir Putin, a cochetat cu puterea în Bosnia din 2006. Statul multietnic a luat naștere în 1995, prin acordurile de pace de la Dayton, care au oprit violențele ce se răspândiseră în fosta Iugoslavie pe măsură ce aceasta se destrăma în anii `90, impulsionată de efortul frenetic al președintelui sârb de atunci, Slobodan Miloșevici, de a crea o „Serbie Mare”.

Deși Acordurile de la Dayton au oprit Războiul Bosniac, au lăsat țara divizată pe criterii etnice. Bosnia și Herțegovina este o țară formată din două entități: Federația, unde bosniacii (musulmanii bosniaci) împart puterea cu croații, și Republica Srpska, dominată de sârbi. Deasupra lor se află un guvern central în mare parte lipsit de putere și un „Înalt Reprezentant” străin, căruia i se încredințează puteri extinse pentru a implementa acordul și a menține pacea.

Dodik, condamnat după ce a sfidat ordinele Înaltului Reprezentant

Dodik, care amenință de ani de zile că va rupe Republica Srpska de Bosnia și o va „reuni” cu Serbia, a fost condamnat în februarie pentru că nu a respectat deciziile actualului Înalt Reprezentant al comunității internaționale, Christian Schmidt.

Săptămâna trecută, o curte de apel i-a confirmat pedeapsa de un an de închisoare și interdicția de șase ani de a ocupa o funcție publică. Deși Dodik a evitat închisoarea plătind o amendă, comisia electorală din Bosnia a ales miercuri să aplice legea care demite automat un oficial din funcție dacă este condamnat la mai mult de șase luni de închisoare.

După două decenii de atacuri la adresa instituțiilor statale din Bosnia, încurajat de aliații săi iliberali și de lipsa unor măsuri mai ferme partea UE, mulți din țară au fost uimiți de viteza cu care autoritățile au pus în aplicare decizia instanței.

„Din 2006, Dodik a făcut tot posibilul să slăbească instituțiile Bosniei și să golească statul din interior”, a declarat pentru CNN Arminka Helić, care a fugit de războaiele din anii 1990 și acum este membră a Camerei Lorzilor din Marea Britanie. „Nu cred că s-ar fi așteptat, după toate amenințările și tot zgomotul, să îndrăznească vreunul să-i pună la îndoială poziția”, a adăugat ea.

Întrebarea acum este dacă Dodik se va retrage în liniște sau va lupta, a spus Arminka Helić.

Deocamdată, cea de-a doua variantă pare mai probabilă. Dodik a amenințat că va împiedica organizarea de noi alegeri – dacă este necesar, prin forță – și a apelat la sprijinul aliaților săi de la Belgrad, Moscova și Budapesta.

„Predarea nu este o opțiune”, a spus Dodik.

Reacțiile aliaților săi

Moscova, care s-a orientat de multă vreme spre Dodik pentru a provoca tensiuni în Balcani, a avertizat că regiunea ar putea „scăpa de sub control”. Ambasada rusă din Bosnia susține că țara face o „greșeală istorică”.

Dodik, care de când a preluat puterea s-a întâlnit adesea cu Putin la Moscova, a fost apărat și de premierul ungar Viktor Orban. După condamnarea lui Dodik, liderul de la Budapesta a descris cazul drept o încercare a Înaltului Reprezentant instalat din străinătate „de a-l înlătura pentru că se opune agendei elitei lor globaliste”.

Marko Djurić, ministrul de externe al Serbiei, a declarat că Schmidt îl supune pe Dodik unei „vânători de vrăjitoare politice”, folosind „metode nedemocratice” pentru a zădărnici „voința poporului”.