[P] Intestinul, al doilea creier: ce legătură are sănătatea digestivă cu felul în care mănânci

Nu de puține ori, disconfortul abdominal merge mână-n mână cu oboseala, stările de neliniște ori dificultatea de concentrare. Intestinul și creierul comunică permanent printr-o rețea de nervi, hormoni și mesageri chimici, iar când această conversație se blochează, tot organismul resimte efectele.

Dieta paleolitică propune să fie repornit acest dialog folosind alimente cât mai apropiate de cele consumate de strămoșii vânători-culegători. Ideea nu ține de nostalgie, ci de evitarea surplusului de aditivi și zaharuri rafinate care încarcă meniul modern.

Un rol cheie îl joacă comunitatea microscopică din colon. Dacă bacteriile prietenoase sunt hrănite cu fibre, antioxidanți și grăsimi bune, se multiplică și produc compuși care protejează mucoasa intestinală. În lipsa lor, sistemul imunitar intră în alertă și declanșează inflamații în lanț.

O digestie usoară se obține atunci când mesele sunt echilibrate, mestecate încet și respectă ritmul circadian al corpului. Când alimentele stau prea mult în organism, fermentațiile cresc și apar balonarea, arsurile și fluctuațiile de energie de peste zi.

Microbiomul intestinal și rolul său în sănătate

Potrivit estimărilor recente, peste 1000 de specii bacteriene trăiesc în intestin, depășind ca număr totalul celulelor umane. Aceste microorganisme produc vitamine din grupul B, vitamina K, dar și acizi grași cu lanț scurt care fortifică pereții colonului. Mai mult, ele intervin în maturarea sistemului imunitar la copii și susțin sinteza neurotransmițătorilor, precum serotonina, cunoscută popular drept „molecula bunei dispoziții”. Când echilibrul se rupe, pot apărea intoleranțe alimentare, tulburări de dispoziție ori chiar creșterea în greutate.

Legătura se vede și la nivel hormonal: un intestin sănătos reglează secreția de leptină și grelină, cei doi hormoni care controlează foamea și sațietatea. Dezechilibrul bacterian poate, astfel, să prelungească senzația de foame chiar după un prânz consistent. În timp, kilogramele se adună fără o explicație clară.

Ce alimente ajută și ce alimente sabotează microbiomul

Fibrele solubile din ovăz, mere, morcovi și leguminoase ajută bacteriile bune să producă butirat – combustibil pentru celulele intestinale. Pe de altă parte, fibrele insolubile din tărâțe, semințe de in sau broccoli susțin tranzitul și previn constipația. Grăsimile omega-3 din peștele oceanic pot să reducă inflamația colonului, iar polifenolii din fructele de pădure întăresc stratul de mucus protector.

În contrast, băuturile îndulcite, produsele ultraprocesate bogate în emulsificatori și carnea roșie prăjită intens creează un mediu acid, favorabil bacteriilor oportuniste. Antibioticele luate fără indicație exactă și consumul frecvent de alcool scad diversitatea bacteriană și lasă spațiu pentru specii care produc toxine.

Se recomandă introducerea treptată de legume crude la unele mese ale zilei și înlocuirea gustărilor ambalate cu nuci, semințe sau iaurt natural. Chiar și o salată simplă adăugată la cina obișnuită poate să mărească semnificativ aportul de fibre după numai o săptămână.

De ce dieta paleolitică susține flora intestinală

Modelul alimentar inspirat de paleolitic aduce proteine ușor digerabile din pește, ouă, carne slabă și semințe, alături de o abundență de legume și fructe neprocesate. Absența cerealelor rafinate și a lactatelor ultraprocesate reduce incidența intoleranțelor la gluten și lactoză, doi factori frecvent implicați în predispoziția la inflamații intestinale.

Alimentele neprocesate conțin enzime naturale care pot susține digestia, facilitând descompunerea nutrienților încă din cavitatea bucală. De asemenea, masticația prelungită impusă de texturile mai ferme trimite un semnal timpuriu de sațietate către creier. Mesele se încheie într-un timp rezonabil și stomacul nu mai este supraîncărcat.

Spre deosebire de dietele restrictive axate pe numărarea caloriilor, varianta paleolitică pune accent pe calitatea ingredientelor. Micile deviații – de exemplu o felie de pâine integrală la ocazii – nu demontează efectele pozitive ale regimului, atâta vreme cât baza rămâne neprocesată.

Rutina zilnică pentru un intestin echilibrat

O dimineață care începe cu un pahar de apă la temperatura camerei activează peristaltismul. Dacă este urmată de o plimbare ușoară de zece minute, sângele irigă peretele intestinal și susține digestia micului dejun. Mesele repartizate la intervale regulate mențin aciditatea gastrică la valori ce previn refluxul.

Pauzele de respirație profundă înainte de mâncare pot să reducă hormonii stresului, permițând fluxului sanguin să se concentreze asupra stomacului. Dispozitivele digitale închise pe perioada mesei încurajează atenția conștientă la gust și textură, scăzând riscul de supraalimentare.

Somnul de minimum șapte ore optimizează ritmul circadian al microbiomului. Bacteriile benefice își sincronizează activitatea cu ciclurile de lumină și întuneric; nopțile nedormite tulbură acest ritm și pot crește permeabilitatea intestinului. O cameră aerisită și întunecată reprezintă un aliat simplu, adesea ignorat.

La final, hidratarea constantă diluează toxinele rezultate din metabolizarea alimentelor și sprijină evacuarea lor. Apa plată, ceaiurile de plante și supele clare aduc minerale și mențin vâscozitatea mucusului intestinal la un nivel optim.

Concluzie

Intestinul reacționează rapid la schimbările din farfurie și din stilul de viață. Alegând alimente proaspete, mestecând încet și respectând un orar regulat al meselor, colonul își poate reface flora, iar semnalele către creier devin mai clare. Fie că se experimentează cu un meniu inspirat din epoca de piatră sau doar se renunță la câteva gustări procesate, beneficiile pot să apară în scurt timp sub forma unei energii constante și a unui confort digestiv pe termen lung.