Un înalt oficial francez evocă scenariul alegerilor anticipate, într-un moment în care premierul Bayrou luptă pentru supraviețuire

Franța s-ar putea îndrepta din nou către alegeri parlamentare anticipate, a sugerat marți un ministru de la Paris, după ce partidele de opoziție au declarat că vor vota pentru demiterea prim-ministrului Francois Bayrou la un vot programat să aibă loc în parlament în septembrie, scriu Reuters și BBC.

Premierul francez Francois Bayrou și-a anunțat luni decizia neașteptată de a solicita un vot de încredere pe 8 septembrie, pentru planul său ambițios de reducere a datoriei publice.

Imediat, principalele partide de opoziție din țară, Adunarea Națională (RN – extrema dreaptă), Socialiștii, Verzii și Franța Nesupusă, au asigurat că vor vota împotriva lui și a guvernului său minoritar.

Bayrou a convocat votul cu două zile înainte de protestele organizate în toată Franța cu scopul de a „bloca totul”.

Mișcarea „Bloquons tout”, care a început pe rețelele sociale, și a fost susținută de sindicate și de extrema stângă, a apărut după ce Bayrou a anunțat în iulie planuri de reducere a bugetului cu aproape 44 de miliarde de euro.

Opțiunile lui Macron

Dacă guvernul se prăbușește, președintele Macron se va confrunta cu opțiunea de a-l lăsa pe Bayrou interimar și apoi de a numi un alt prim-ministru sau de a convoca noi alegeri.

Citește și

Premierul Franței, demers riscant în fața Parlamentului. Partidele extremiste anunță deja căderea guvernului

Ministrul Justiției, Gerald Darmanin, a declarat pentru France 2 TV că, deși guvernul încă încearcă să găsească un acord de compromis, el „nu poate exclude” scenariul unei noi dizolvări a parlamentului – una costisitoare.

Macron nu a comentat încă decizia lui Bayrou, deși anturajul acestuia a declarat luni că președintele a aprobat planul, scrie Reuters.

„Emmanuel Macron trebuie să plece”

Ministrul de finanțe Eric Lombard a declarat că guvernul încă speră să ajungă la un acord de ultim moment cu opoziția, dar liderii partidelor, de la extrema dreaptă la extrema stângă, au clarificat că acest lucru este puțin probabil să se întâmple.

„Avem nevoie de un alt prim-ministru și, mai presus de toate, de o altă politică”, a scris pe X deputatul socialist Boris Vallaud.

Jean-Luc Melenchon, liderul partidului stângii radicale Franța Nesupusă, a mers și mai departe, spunând că președintele Emmanuel Macron însuși ar trebui să plece.

„Emmanuel Macron trebuie să plece. El este responsabil pentru criză”, a scris Melenchon pe platforma X.

Liderul RN Jordan Bardella a declarat că, prin solicitarea unui vot de încredere, Bayrou a anunțat practic „sfârșitul guvernului”.

„RN nu va vota niciodată în favoarea unui guvern ale cărui decizii fac poporul francez să sufere”, a scris el pe X. Marine Le Pen a declarat și ea că RN va vota împotriva lui Bayrou.

Un parlament fragmentat și un deficit foarte mare

Macron a convocat alegeri anticipate în iunie anul trecut, spunând că acestea vor aduce „claritate” – exact aceleași cuvinte folosite de Bayrou luni pentru a explica de ce a organizat un vot de încredere.

Dar alegerile anticipate din 2024 au produs un parlament mai fragmentat, fără a aduce niciun fel de claritate.

Bayrou a fost numit prim-ministru după ce guvernul lui Michel Barnier s-a prăbușit în urma unui vot de încredere privind reducerea cheltuielilor, în decembrie anul trecut.

Bayrou a propus înghețarea cheltuielilor sociale în 2026 la nivelurile din 2025, fără a le ajusta în funcție de inflație.

Planurile bugetare ale lui Bayrou includ și eliminarea a două sărbători naționale – o altă măsură nepopulară. El a declarat că această propunere ar putea fi modificată, scrie BBC.

Măsurile, spune guvernul, sunt necesare pentru a reduce deficitul care a atins 5,8% din PIB anul trecut, aproape dublu față de limita oficială acceptată de UE de 3%.

„Un risc cu care ne confruntăm”

Întrebat despre comentariile altor politicieni potrivit cărora Fondului Monetar Internațional ar putea interveni, dacă Franța nu rezolvă problema financiară, ministrul de Finanțe Lombard a răspuns afirmativ.

„Acesta este un risc cu care ne confruntăm”, a spus el.

„Este un risc pe care am dori să îl evităm și pe care ar trebui să îl evităm, dar nu pot să vă spun că acest risc nu există”, a adăugat el.

FMI oferă de obicei sprijin financiar doar țărilor care se află în afara piețelor financiare din cauza crizelor bugetare grave și chiar și atunci numai cu condiția efectuării unor reforme serioase. Franța este foarte departe de a se afla în această situație, notează Reuters.