INTERVIU Îndemnurile la boicotul muncitorilor asiatici pot fi înțelese, dar „e imposibil ca România să funcționeze fără muncitori străini”, spune indianul care a adus mii de muncitori 

Atitudinile la vârf împotriva migranților „nu ajută România să progreseze”, crede Nikkhil  Manshramani, a cărui companie a adus în România peste 5.000 de muncitori în ultimii 6 ani, dintre care 90% lucrează în construcții. 

Acum o săptămână, Dan Tanasă, vicepreședinte AUR, scria pe Facebook: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. 

HotNews a discutat cu Nikkhil Manshramani, CEO-ul unei companii de recrutare și plasare de personal din Asia despre cum resimt lucrătorii asiatici aceste îndemnuri la boicot.

Zonele predilecte: construcții și producție

Compania lui Manshramani a adus în România peste 5.000 de muncitori în ultimii 6 ani, dintre care 90% lucrează în construcții, spune el, iar restul în zona de producție. 

„Dar domeniul nostru principal au fost mereu construcțiile. Un proiect duce la altul și apoi la altul, așa funcționează lucrurile”, explică Manshramani în discuția cu HotNews.ro.

El spune că România se confruntă cu aceleași probleme ca Europa Centrală și de Est: lipsa forței de muncă tinere, îmbătrânirea populației și emigrarea către Vest. „Tinerii români preferă să lucreze în Europa de Vest, unde salariile sunt de 2,5 ori mai mari și nu au nevoie de permis de muncă”, spune CEO-ul indian.

Îndemnurile la boicotarea muncitorilor străini nu sunt ceva nou pentru el. Și le poate înțelege. „Ca exprimare a patriotismului, poate fi de înțeles, dar nu ajută România să progreseze” , spune CEO-ul indian. 

„E imposibil ca România să funcționeze fără muncitori străini”

România este o țară în dezvoltare, care beneficiază de fonduri europene, iar proiectele finanțate de UE trebuie finalizate, consideră Manshramani. 

Proteste împotriva lucrătorilor asiatici a văzut în mai multe țări europene. „De obicei, astfel de mesaje vin fie de la partide de extremă stânga, fie de la cele de extremă dreapta. În general, este mai dificil cu partidele de dreapta, pentru că sunt adesea anti-imigrație. Dar lumea se schimbă rapid. O țară care rămâne în urmă câțiva ani riscă să iasă de pe piață”, crede CEO-ul indian.

El mai spune că din experiența lui – de șase ani de activitate în România, interval în care a vizitat țara de zeci de ori, nu este posibil ca România să funcționeze fără muncitori străini.

Și nu doar în România e valabil acest lucru. În weekendul trecut, șefa Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde a ținut un discurs la Jackson Hole, pe tema muncitorilor imigranți. 

„Fără imigranți nu veți avea muncitori și veți pierde miliarde”, a avertizat Lagarde, argumentând că fără un aflux de lucrători străini, zona euro va avea cu aproximativ 3,4 milioane de persoane în vârstă de muncă mai puține până în 2040.

„Deși lucrătorii străini au reprezentat doar 9% din totalul locurilor de muncă, aceștia au contribuit la 50% din creșterea forței de muncă din ultimii trei ani”, a adăugat Lagarde, subliniind rolul lor „determinant”.

Dacă mergi în Centrul vechi al Bucureștiului, toate restaurantele au angajați din Nepal și Sri Lanka

La sfârșitul anului 2024, în România erau peste 135.000 de muncitori străini cu contracte active, majoritatea din țări asiatice precum Nepal (peste 31.000), Sri Lanka (aproximativ 19.000), India și Bangladesh.

De altfel, în 2023 România a înregistrat o premieră istorică: pentru prima dată în istorie, imigranții veniți la muncă au fost principala cauză a creșterii populației.

 „Dacă mergi în Centrul vechi al Bucureștiului, toate restaurantele au angajați din Nepal și Sri Lanka – bucătari, chelneri, barmani. Chiar și la hoteluri mari, cum e Radisson, personalul este în mare parte din Sri Lanka”, spune Manshramani în dialogul cu HotNews.ro.

Uneori, angajatorii români nu sunt pregătiți și nu știu ce trebuie să le ofere muncitorilor străini

E drept, atât în presa internațională cât și în cea din România s-a scris despre nemulțumiri în rândul unor muncitori, în special indieni și vietnamezi, dezamăgiți de condițiile din România.

Manshramani e la curent cu asemenea cazuri și spune că uneori angajatorii români nu sunt pregătiți și nu știu ce trebuie să le ofere muncitorilor străini. „Am avut două situații în care condițiile de cazare oferite de client nu erau complet puse la punct când au sosit muncitorii – era o problemă cu conexiunea la rețeaua de electricitate”.

„Mai recent, în ultimii 3-4 ani, condițiile meteo s-au schimbat drastic în timpul verii. Iarna e în regulă, există încălzire, totul e OK. Dar vara, aparatele de aer condiționat nu fac față. În unele zile, în unele locații temperaturile depășesc 40°C. Deci nemulțumirea principală ține de așteptările angajaților. Noi primim fotografii și filmări de la angajator cu locul unde vor fi cazați muncitorii, ca să nu existe surprize”, explică el.

Firma lui de recrutare aduce muncitori doar pentru organizații mari sau mijlocii. „Nu aducem muncitori pentru firme foarte mici, gen o cafenea sau o pizzerie. Aducerea muncitorilor implică o mare responsabilitate – cazare, logistică, trebuie oferite multe condiții”, mai adaugă CEO-ul indian. 

Riscul de aduce muncitori care pleacă repede în Vest

De cealaltă parte, patronii români se tem că muncitorii asiatici vor doar să ajungă în Europa de Vest și folosesc pentru asta România ca poartă de intrare.  

Manshramani admite că acest fenomen există, mai ales în rândul lucrătorilor tineri, care caută joburi mai ușoare și un drum mai scurt spre succes. „Această tendință a fost mai vizibilă până la sfârșitul lui 2023, când România nu era încă în spațiul Schengen. Acum, de când România a aderat la Schengen, tendința se estompează, pentru că lucrătorii străini pot obține permis de ședere permanentă în 5 ani”.

„Mulți dintre muncitorii recrutați de noi din 2019 au aplicat deja pentru permis de rezidență. Pentru a evita acest fenomen, recrutăm doar persoane cu experiență de muncă și cu familii – oameni mai responsabili, care vor să muncească și să trimită bani acasă, nu să treacă de la un angajator la altul”, spune el.

De asemenea, legea română s-a schimbat – muncitorii nu își pot schimba angajatorul timp de 12 luni, fără acordul scris al celui anterior.

Viză pe 6 luni

Pentru a obține rezidența în România, primul pas este obținerea unui aviz de muncă. Cu acesta, persoana aplică pentru viză la ambasada României din India. Viza este valabilă timp de 6 luni.

După ce ajung în România, lucrătorii aplică pentru un permis de ședere temporară – TRC. Înainte ca România să intre în Schengen, TRC era valabil 1 an. Acum este valabil 2 ani.

Dacă persoana lucrează fără întreruperi timp de 5 ani, TRC trebuie reînnoit la fiecare 2 ani. După 5 ani, poate aplica pentru PR – permis de rezidență permanentă.

Salariul minim în India: 200 de dolari pe lună

Odată ce au permisul de rezidență permanentă, au aproape aceleași drepturi ca un cetățean român și nu mai au nevoie de aviz de muncă. Pot schimba jobul, au drepturi similare cu ale românilor. „Înainte, spuneam că asta e doar ce spune teoretic legea, dar acum e ceva real”, detaliază CEO-ul indian.

În India, salariul minim este de aproximativ 200 de dolari pe lună, dar fiecare stat are un salariu minim diferit. 

În România, salariul începe de la aproximativ 600 de euro net. Pe lângă asta, angajatorii oferă bani de mâncare sau hrană gratuită, ori transport. Dacă firma este mare, asigură și cazare. Așadar, muncitorii asiatici ajung să câștige în România cam de 5–6 ori mai mult decât în țara lor.

Aducerea unui muncitor asiatic durează cam 8-9 luni

Obținerea avizului de muncă durează cam patru luni, iar viza alte patru, deci în total procesul durează cam 8-9 luni, mai spune Manshramani. „Asta pentru că Inspectoratul General pentru Imigrări – IGI – are o capacitate limitată de procesare. 

„Când am început, în 2019, cota anuală era de 25.000 de muncitori non-UE. Apoi a crescut la 30.000 și în ultimii patru ani a fost de 100.000. Ambasada din India gestionează șapte țări: India, Nepal, Bangladesh etc., și are cam 45.000 de cereri anual. Au un departament mare, eficient, dar există o limită fizică în a procesa atâtea documente”, explică el.

În opinia omul de afaceri indian, ar fi nevoie de mai mult personal la IGI și de un departament de vize mai mare la ambasada din New Delhi. „Cam 40% din cota de muncitori non-UE ai României vine din India, Nepal și Bangladesh, iar toate aplicațiile sunt procesate în New Delhi”, spune Manshramani.