Dosarul 10 august: Ministrul Justiției a sesizat Inspecția Judiciară în cazul fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a sesizat vineri Inspecția Judiciară în cazul fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu pentru verificări în cazul infirmării soluţiei de clasare a dosarului 10 august, au declarat pentru HotNews.ro reprezentanți ai Ministerului Justiției.

„Ministrul Justiției a trimis acum sesizarea către Inspecția Judiciară, pentru verificări privind modul în care procurorul ierarhic superior de la DIICOT (n.r. – Giorgiana Hosu) a dat ordonanța de infirmare a deciziei de clasare. Ministrul semnează acum și solicitarea către procurorul general privind un control la parchete”, au declarat sursele citate.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, anunța, joi, într-un interviu acordat G4Media.ro, că va sesiza Inspecția Judiciară în cazul fostului procuror șef DIICOT, Georgiana Hosu, după ce un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul București a respins cererea de redeschidere a dosarului 10 august formulată de fostul procuror-șef.

Întrebat dacă fostul procuror șef DIICOT ar trebui sancționat pentru modul cum a gestionat dosarul 10 august, ministrul Justiției a declarat: ”Ar trebui măcar să se cerceteze dacă avem de-a face cu o gravă neglijență sau dacă avem de-a face cu o părere a unui magistrat, procuror, cu privire la acest dosar. Și în privința asta am în lucru o sesizare la Inspecția Judiciară pe care, cel mai probabil, o voi depune mâine, pentru a se elucida aceste aspecte și a nu exista acest dubiu”.

Stelian Ion a mai spus, în interviul amintit, că va solicita în perioada următoare procurorului general realizarea unui control la unitățile de parchet pentru a verifica cum sunt declinate sau preluate anumite dosare.

Judecătorul Daria Miheț de la Tribunalul București care a decis ca dosarul 10 august să rămână clasat arată în motivarea deciziei, obținută de HotNews.ro, că fostul procuror șef al DIICOT Giorgiana Hosu, care a cerut redeschiderea dosarului, nu a transmis instanței analiza argumentelor victimelor care cereau redeschiderea dosarului. De asemenea, judecătoarea îi impută fostei șefe a DIICOT că nu argumentează susținerea potrivit căreia procurorul Doru Stoica nu și-a motivat ordonanța de clasare a dosarului.

În 2 martie, judecătoarea Daria Miheț de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august, iar prin această decizie au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

CONSULTĂ AICI MOTIVAREA INSTANȚEI ÎN DOSARUL 10 AUGUST

Redăm câteva dintre argumentele judecătoarei Daria Miheț, din motivarea obținută de HotNews.ro:

• „Revenind la ancheta penală desfășurată de DIICOT și finalizată prin pordonanța 2122/D/P/2019 din data de 26.06 2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluției procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secția parchetelor militare (…), cât și de către procurorul DIICOT.
• Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reține caracterul neîntemeiat al susținerilor procurorului ierahic superior (Giorgiana Hosu – n.r.) prin care înțelege să-și fundamenteze concluzia deficienței anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecții la sediul DIICOt în vederea ascultării lor în acestă calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată și niciun martor (cu excepția martoriloc Dan carman Daniela, Cliseru Speranța, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel).
• În primul rând, prin prorogarea de competență ce a avut loc prin reunirea cauzei declinate de Secția parchetelor militare cu cea aflată pe rolul DIICOT, procurorul de caz a avut la dispoziție un material probator legat administrat de Secția parchetelor militare (…) pe care l-a procesqaat în cursul anchetei penale.
• În al doilea rând, invocarea de către procurorul ierarhic superior a faptului că procurorul de caz nu a readministrat probatoriul administrat în fața Secției parchetelor militare, pe lângă faptul că nu există nicio dispoziție legală care să prevadă această obligație, este o afirmație procausa, în condițiile în care urmărirea penală nu e guvernată de principiul nemijlocirii, așa cum procurorul ierahic superior a încercat să se subînțeleagă (…)
• Cât despre faptul că nu au fost chemați suspecții la DIICOT în vederea audierii în această calitate, judecătorul de cameră preliminară constată că suspecții au fost citați în vederea audierii la Secția parchetelor militare, pentru a li se aduce lșa cunoștință calitatea procesuală, ocazie cu care aceștia au uzat de dreptul la tăcere.
• Prin urmare, câtă vreme procurorul de caz de la DIICOt nu a emis niciun alt act procesual care să impună obligația acestuia de a chema persoanele anchetate (…), iar acestea și-au manifestat dreptul de a nu da declarații, susțșinerea procurorului șef nu poate fi primită de judecător.
• Deși procurorul ierarhic superior invocă o inadvertență între susținerea procurorului de caz – în sensul că doar…a coordonat acțiunile desfășurate de către lucrătorii jandarmeriei (…) care atestă prezența la fața locului și a …, aceasta este irelevantă, în raport de obiectul probabțiunii întrucât cei doi suspecți au fost acuzați că prin ordinele date direct forțelor de ordine, fără a fi preluat comanda de la …, ar fi participat în mod nelegal la conducerea operațiunii.
• Prin urmare, prezența lor sau nu la fața locului nu prezintă importanță probatorie, de vreme ce probele analizate de procurorul de caz (…) au condus pe acesta la concluzia că operațiunile s-au desfășurat fără implicarea … și …. Pentru aceleași motive, datele de localizare ale acestora sunt irelevante sub aspect probator. (…)
• Contrar celor susținute de procurorul ierarhic superior, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul de caz a analizat nu doar conduita suspecților pe toată durata evenimentelor, dar și conduita jandarmilor și pe cea a protestatarilor, începând cu ora 12.00.
• Cât despre lipsa de motivare a ordonanței de clasare, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul ierarhic superior nu argumentează această susținere, ci se rezumă doar a invoca principii directoare care se desprind din jurisdicția CEDO privind obligația motivării actelor procedurale fără legătură cu ordonanța infirmată. În opoziție cu această susținere, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a respectat obligația de motivare a ordonanței de clasare și a elaborat actul procedural prin indicarea atât a împrejurărilor de fapt, cât și a temeiurilor de drept.
• Argumentul invocat de procurorul ierarhic superior privind unitatea de anchetă, respectiv ca ancheta penală să se efectueze de Secția parchetelor militare de pe lângă ICCJ, judecătorul de cameră preliminară amintește că însăși Secția parchetelor militare a dispus declinarea competenței de susținere a cauzei cu privire la persoanele și faptele pentru care începuse urmărirea penală în favoarea DIICOT, în condițiile în care efectuase acte de urmărire penală timp de un an de la momentul sesizării.
• Judecătorul de cameră preliminară observă că, deși procurorul ierarhic superior a infirmat parțial ordonanța de clasare, în procedura internă, ca urmare a plângerii formulate de persoanele vătămate/interesate (…), totuși în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale nu se analizează criticile învederate de părți cu privire la fondul acuzațiilor. În atare situație, nici judecătorul de cameră preliminarănu poate analiza în acest cadru procsual argumentele persoanelor vătămate.
• În concluzie, față de considerentele mai sus arătate, având în vedere că motivele pe care se sprijină ordonanța procurorului ierarhic superior de redeschidere a urmăririi prnele nu își găsesc suport în dosarul cazuzei (…), judecătorul de cameră preliminară va respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de DIICOT.
• (…) Va infirma soluția redeschiderii urmăririi penale dispusă prin ordonanța (…) din data de 4.08.2020 a procurorului șef al DIICOT”.

Cronologia dosarului 10 august

Dosarul 10 august a fost instrumentat inițial de Parchetul Militar.

În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”. La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor, ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.

În 15 iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.

„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.

În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.

Giorgiana Hosu a fost numită la conducerea DIICOT în martie 2020, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot prin decret semnat de Iohannis a fost numită procuror general Gabriela Scutea, tot în pofida avizului negativ al CSM. Postul de la DIICOT rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal. Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT în septembrie 2020, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.

Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.

Marți, 2 martie, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor.

Reamintim că peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.

La Secția parchetelor militare se mai află o parte din dosar privind cazuri punctuale în care unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor. Mai exact, procurorii spun că aceștia „ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari”.