Sari direct la conținut

Cum încearcă să se salveze de deșertificare o populară țară turistică din Europa: „Toate zonele sunt în pericol”

HotNews.ro
Cum încearcă să se salveze de deșertificare o populară țară turistică din Europa: „Toate zonele sunt în pericol”
Biserica Sfântul Nicolae de lângă Limassol, fotografiată în 2021, înainte ca apele lacului de acumulare să se retragă și mai mult din cauza secetelor persistente, FOTO: Roy ISSA / AFP / Profimedia Images

Biserica Sfântul Nicolae, de obicei scufundată în lacul de acumulare Kouris din dealurile care se ridică deasupra orașului Limassol, oferă o imagine grăitoare a crizei de apă tot mai grave din Cipru. Clopotnița este acum cu totul în afara apei, iar clădirea este înconjurată de pământ uscat, relatează marți agenția Reuters.

Locuitorii insulei din estul Mării Mediterane au trăit dintotdeauna cu seceta. Însă schimbările climatice au transformat perioadele fără ploaie într-o provocare permanentă, iar autoritățile apelează tot mai mult la desalinizare pentru a răspunde nevoilor crescânde de apă.

Cantitatea anuală de precipitații a scăzut cu aproximativ 15% în ultimii 90 de ani, în timp ce temperaturile din capitala Nicosia au crescut cu 1,8 grade Celsius în ultimul secol – dublul mediei globale, potrivit datelor oficiale.

La 1 septembrie, rezervoarele insulei erau umplute în proporție de doar 14,7%.

Cipru caută apă pentru aproape 3 milioane de turiști

Cererea de apă a crescut de trei ori din 1990 încoace, din cauza creșterii populației și a „boom”-ului turistic, lăsând Cipru într-un deficit constant de apă. Țara are o populație de puțin sub 1 milion de locuitori, în timp ce aproape 3 milioane de turiști o vizitează anual.

Yianna Oikonomidou, inginer-șef în cadrul Departamentului pentru Dezvoltarea Apei, afirmă că în 2023 deficitul de apă a ajuns la 66 de milioane de metri cubi – echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice.

„Aceasta arată cu adevărat cât de mare este problema și de ce încercăm să acoperim acest deficit prin surse neconvenționale, cum ar fi desalinizarea, dar și prin reutilizarea apei tratate, ceea ce se aliniază pe deplin principiilor economiei circulare”, explică ea.

Instalație de desalinizare în Limassol, unul dintre cele mai mari orașe din Cipru, FOTO: Stavros Ioannides / AFP / Profimedia Images

Guvernul speră ca desalinizarea să ajungă să acopere consumul local de apă

Desalinizarea a fost introdusă pentru prima dată în Cipru în 1997 și acoperă acum aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă. În această vară, au fost instalate uzine mobile aduse din Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile plănuiesc instalarea altora anul viitor. Guvernul vrea ca, în cele din urmă, desalinizarea să acopere toate nevoile gospodăriilor și ale firmelor din Cipru.

„Scopul nostru este să punem capăt dependenței de vreme”, subliniază Maria Panayiotou, ministra Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale. Actuala administrație, afirmă ea, a adoptat o politică de menținere în funcțiune a unităților de desalinizare, indiferent de anotimp.

„Cu ploaie sau fără ploaie, Cipru trebuie să își acopere nevoile de apă, iar acest lucru îl putem face doar utilizând tehnologia disponibilă, îmbunătățindu-ne rețelele și dezvoltând o mentalitate a consumului de apă pentru a minimiza risipa”, mai spune aceasta.

Dar, în timp ce instalațiile de desalinizare funcționează pe coastă, unii localnici critică dependența de apa mării.

„Este foarte scumpă… și, dacă nu ești atent, poate provoca multe pagube”, spune deputatul Charalambos Theopemptou, președintele Comisiei de Mediu a Parlamentului cipriot.

El afirmă că pescarii s-au plâns de stocuri epuizate și de „lipsa totală a vieții” în zonele unde se deversează saramura provenită din desalinizare. Ministerul Agriculturii insistă că monitorizarea nu a arătat niciun impact negativ.

Pescari din Paphos, Cipru, fotografiați în timp ce își pregătesc bărcile înainte să iasă în larg, FOTO: Friedel Gierth / DPA / Profimedia Images

„Toate zonele sunt în pericol”

Oamenii de știință avertizează că insula se confruntă cu riscuri și mai grave. Practicile agricole, inclusiv cultivarea de plante cu consum mare de apă, grăbesc deșertificarea.

„Cu excepția Troodos și Pentadaktylos (n.r. lanțuri muntoase), toate zonele sunt în pericol de deșertificare”, avertizează Michael Loizides, inginer chimist și de mediu la Centrul de Proiecte și Cercetări AKTI.

Grupul său este implicat într-un proiect-pilot finanțat de UE care caută modalități sustenabile de a preveni degradarea solului, cum ar fi compostarea pentru refacerea sa și îmbunătățirea retenției apei.

„Cipru se află într-o situație devastatoare. Asta înseamnă că trebuie să fim creativi și inovatori”, îndeamnă el.

INTERVIURILE HotNews.ro