Nu doar deschiderea societății, numărul mare de rude care locuiesc afară, dar și elemente de curiculă școlară au reușit să-i plaseze pe tinerii din România pe podiumul unei abilități importante în lumea de astăzi, arată datele Eurostat.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Ștefania Gheorghe (HotNews, România), Davide Madeddu (Il Sole 24 Ore, Italia) și Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania).

România se află pe locul doi în Europa în clasamentul țărilor unde elevii studiază cel puțin două limbi străine. Și asta în timp ce țări precum Spania se află spre coada clasamentului. HotNews a vorbit cu mai mulți profesori și elevi pentru a afla cum reușim această plasare puternică.  

Elevă în clasa a 10-a, la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Galați, Denisa Leopa, care are 15 ani, știe cinci limbi străine.

A învățat engleza și franceza la școală, spaniola o știe de la rudele din Spania, iar de trei ani învață portugheză și turcă.

„Ascult muzică, citesc, mă uit la filme, seriale, urmăresc canale de social media în toate aceste limbi. Pentru partea de gramatică mă folosesc de Internet și învăț în ritmul meu”, își descrie Denisa metodele de învățare. Nu a făcut niciodată meditații. 

România, țara în care elevii știu cel puțin două limbi 

Denisa este unul dintre tinerii care au făcut ca România să fie recunoscută la nivel european pentru numărul de limbi străine pe care elevii îl știu.

Conform datelor Eurostat, la nivel european, în 2023, aproape 60% dintre elevii de la licee teoretice studiau două sau mai multe limbi străine, ca discipline obligatorii. 

În cazul României, procentul urcă până la 99,1%. Țara noastră este depășită doar Franța, la o diferență de 0,7%. Iar pe locul trei se află Cehia – 98,5%.  

La coada clasamentului se află Portugalia (6,7%), Irlanda (10,4%) și Spania (22,4%).  

Elevii români nu doar că știu mai multe limbi străine, dar le știu și mai bine

În România, limba engleză este principala limbă străină studiată, fiind urmată de franceză și germană, estimează profesoarele de limba germană și de limba engleză, Octavia Popescu-Gavrilă și Andreea Iorga, în dialogul cu HotNews.   

Iar la limba engleză, ei sunt chiar mai buni decât cei din Europa, căci România este una dintre țările în care aceștia obțin atestate C1 – adică au competențe lingvistice specializate, explică profesoara Andreea Iorga. Elevi din țări precum Franța, Spania, Slovacia sau Ungaria se opresc la nivelul B2, în majoritatea cazurilor.

Principalul avantaj al elevilor români 

Andreea Iorga, profesoară la British Council, spune că ceea ce face diferența dintre tinerii români și cei din restul Europei este „expunerea”. România este una dintre puținele țări care nu dublează programele TV, din nicio limbă. Nici engleză, nici franceză, nici spaniolă sau turcă. Iar acest lucru nu se întâmplă în alte țări europene, precum Spania sau Italia. 

„Ai conținut în engleză pe care copilul să îl audă. Ce face diferența este expunerea la limbă, când poți să observi că a fost tradus ceva, dar și modul în care a fost spus”, spune profesoara de la British Council. 

Profesoara Octavia Popescu-Gavrilă, care predă limba germană la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București, vorbește și ea despre importanța „resurselor externe”, pe lângă „baza solidă” pe care o oferă școala. 

„Printre acestea se numără aplicațiile educaționale interactive, platformele online, grupurile de conversație virtuală, dar și expunerea la materiale autentice: filme, seriale, podcasturi sau presă internațională”, explică profesoara, în dialogul cu HotNews.  

„Sprijinul valoros” al tinerilor 

Ea povestește că tot mai mulți elevi vizionează filme și seriale în diverse limbi străine, ascultă muzică sau urmăresc conturi de social-media într-o limbă străină. 

„Aceste practici nu doar că sporesc motivația, ci contribuie și la dezvoltarea fluenței, a vocabularului activ și a pronunției corecte. Din perspectivă didactică, acestea constituie un sprijin valoros pentru pregătirea formală, mai ales în contextul obținerii unor certificări internaționale precum DSD (n.r. pentru limba germană) sau Cambridge (n.r. pentru limba engleză)”, mai spune ea. 

Georgiana Elena Marcu, profesoară de limba engleză la Centrul Unirea, spune că, deși elevii sunt mai pregătiți „prin prisma social-media”, aceasta nu este suficientă pentru cei care vor să treacă și examenele de limbă. 

„Limba engleză este un proces destul de amplu, iar majoritatea celor care vin aici (n.r. la Centrul Unirea), vin pentru că se pregătesc pentru examene de tipul Cambridge și atunci este nevoie de o pregătire profundă, atentă, analitică”, susține ea. 

Interesul pentru limbi străine, în creștere

Toate cele trei profesoare afirmă și că pregătirea în domeniul limbilor străine a crescut în popularitate în ultimii ani.

Andreea Iorga afirmă că, de cele mai multe ori, părinții sunt cei care iau în numele copiilor decizia de a urma meditații sau cursuri de pregătire pentru limbile străine. Abia mai târziu, copiii conștientizează importanța lor. 

„Dacă limba engleză reprezintă deja o competență de bază, elevii manifestă tot mai des interes pentru limbi precum germana, franceza sau spaniola, motivați de oportunități academice și profesionale. În mod particular, limba germană se bucură de un interes crescut, întrucât oferă acces la un învățământ universitar de calitate în Germania”, explică și Octavia Popescu-Gavrilă, profesoară de germană. 

Ce spun elevii. Ilinca, tânăra care vorbește trei limbi 

Germana este una dintre cele trei limbi pe care le vorbește și Ilinca Rus, elevă în clasa a 10-a la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești. Eleva de 15 ani mai știe și engleză, și franceză. 

Recunoaște și ea cum „la un moment dat am început să mă îndepărtez de mediul școlar” și a citit singură foarte mult în engleză. „Nu era neapărat de curiozitate, ci de nevoie, pentru că nu le găseam în limba română”.  Era pandemia COVID, iar ea simțea că nu are ce sa facă în casă, așa că studia limbi străine. 

Zena, eleva care vorbește arabă, engleză și germană 

Ca și Ilinca, și Zena Abou-Kansoul și-a îmbunătățit limbile străine în pandemie, când stătea în casă.

Zena este elevă în clasa a 11-a la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj și cunoaște trei limbi străine: arabă, engleză și germană. Pe primele două le-a auzit acasă, încă de când era mică, iar limba germană o învață de la grădiniță. 

„Engleza am învățat-o de când sunt mică. Am ascultat muzică și de acolo am învățat. În perioada online (n.r. din timpul pandemiei de COVID-19) mi s-a îmbunătățit foarte mult gramatica, că mă uitam la multe filme și m-a ajutat să scriu și să citesc mai bine”, spune adolescenta.

A făcut meditații la limba germană și la limba engleză pentru o scurtă perioadă. Avea nevoie de „exercițiu și perfecționare” înainte de a susține examenele pentru certificatele de limbă.

A ajuns la dezbateri în limba germană 

Zena povestește că cel mai bun mod prin care poți să înveți o limbă străină este dacă o practici. Iar cel mai bun mod de a o practica este cu prieteni vorbitori de limbi străine.

„Metoda care a funcționat cel mai bine la mine a fost prin distracție. Îmi făceam prieteni care vorbeau doar germană, așa că puteam să-mi îmbunătățesc limba. Am avut mai multe proiecte la școală, iar anul ăsta am fost chiar la dezbateri în limba germană”, spune ea.  

Andu Voinea, elev în clasa a 12-a la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, spune și el cum a învățat mai mult engleza din cărți, filme și seriale. În ultimii doi ani, s-a concentrat pe studiul limbii franceze, a doua limbă pe care o vorbește, care îl va ajuta pentru admiterea la facultate.

„În Italia, situația este diferită, de fapt mai rea, decât în alte țări europene”

Elevii români pot oferi exemplu pentru Italia, unde „învățarea unei limbi care nu este engleză – germana – a devenit dificilă chiar și în școli care o ofereau cândva ca alternativă”, potrivit vicepreședintelui asociației naționale Unilingue și directorul Academiei Columbus din Roma, Ottavio Ricci, citat de Il Sole 24 Ore. 

„În Italia, situația este diferită, de fapt mai rea, decât în alte țări europene”, spune el. „În majoritatea liceelor, se predă o singură limbă străină, engleza. O a doua limbă poate fi aleasă doar pentru câteva profiluri, precum cele de filologie”. 

Limbile străine, „un pașaport către lume”

El explică și că oportunitățile elevilor sunt un factor important. În România, elevii vin să învețe limbile străine cu mult entuziasm, spune Elena Georgiana Marcu, de la Centrul Unirea. În Italia, susține Ricci, elevii sunt curioși și interesați de limbi străine prin muzică, cinema sau rețele sociale, dar oferta din mediul academic este „limitată”. 

„Ei văd învățarea limbilor ca pe un pașaport către lume. Dar oferta este limitată și depinde adesea de geografie. În funcție de regiune, elevii pot studia spaniola, apreciată pentru cultură și proximitate, sau germana, utilă în zonele turistice. Există și regiuni unde germana sau franceza sunt limbi minoritare istorice, iar italiana este considerată limba străină”, explică vicepreședintele Unilingue. 

El subliniază și importanța proiectului Lingua in Europa, care a ridicat nivelul de conștientizare privind importanța limbilor străine și a introdus studierea limbii engleze încă din ciclul primar. 

„După mai bine de douăzeci de ani, elevii italieni termină școala cu niveluri B2 sau chiar C1, conform Cadrului European de Referință, în timp ce în trecut abia atingeau B1”, concluzionează Ottavio Ricci.  

Spania, exemplu negativ 

Situația „rea din Italia”, așa cum a caracterizat-o Ricci, este și mai rea în Spania. Peninsula Iberică se află la coada clasamentului privind limbile străine studiate de elevi. Are însă și o explicație. 

Engleza este limba străină cel mai larg studiată de elevii spanioli, iar cei care aleg o a doua limbă străină optează, de obicei, pentru franceză.

Contextul multilingv al Spaniei oferă însă problemei o dimensiune aparte: alături de spaniolă, coexistă mai multe limbi regionale co-oficiale: catalana, basca, galiciana și valenciana, explică El Confidencial.

Acestea sunt integrate în programele școlare din comunitățile autonome respective și sunt adesea folosite ca limbă de predare, alături de spaniolă sau chiar în locul ei.

În același timp, pe plan politic, reformele din educație au consolidat competențele multilingve, au oferit mai multă autonomie guvernelor regionale și au încurajat metode de predare mai active a limbilor străine. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.