Ce animale sălbatice au devenit obișnuite în București: „Vârful este în iunie-iulie, când mai cresc puii” / În alte orașe europene mistreții au ajuns la mall, iar bursucii au săpat sub un teren de fotbal

Vulpile au devenit obișnuite în mai multe cartiere din București, cum ar fi Prelungirea Ghencea sau chiar Ștefan cel Mare. Mistreți au fost semnalați în nordul Bucureștiului sau la Otopeni. Există tot mai multe dovezi că viața sălbatică poate conviețui printre betoane, nu numai în capitala României, dar și în alte orașe europene. În Malaga, Spania, experții spun că mistreții trăiesc „o explozie demografică”.

• Vulpile din București  trebuie lăsate în pace și în niciun caz nu trebuie hrănite. Să nu facem poze cu ele, să nu facem spectacol. Dacă întâlnim un animal sălbatic încercăm să ne îndepărtăm de el”, a explicat pentru HotNews doctorul  Ovidiu Roșu, fondatorul unei fundații care se ocupă de salvarea animalelor sălbatice din orașe. 
• Acest articol este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public.
• Articolul a fost scris de Gruia Dragomir (HotNews, România), alături de Kim Son Hoang (Der Standard, Austria), Lorenzo Ferrari (OBCT, Italia) și Ana Somavilla (El Confidencial, Spania). 

Dacă vorbești despre interacțiunea animalelor sălbatice cu locuitorii marilor orașe din România, inevitabil, gândul te duce la urși. Anul trecut, Ministrul Mediului a menţionat la Consiliul de Mediu de la Bruxelles că, în ultimii 20 de ani, în România, 26 de oameni au fost ucişi de urşi şi 274 persoane au fost desfigurate. 

Anul acesta, povestea tragică a turistului italian care a fost ucis de un urs, după ce l-a hrănit și a încercat să-și facă o poză cu el, a făcut înconjurul lumii. Acest caz nu este doar un accident izolat, ci un avertisment despre cum o atitudine greșită față de animalele sălbatice și o lipsă de educație în acest sens poate să se întoarcă împotriva noastră.

Dar lipsa de educație în relația om – animal sălbatic poate avea consecințe nedorite nu numai când e vorba despre urși. Cu sălbăticia ne întâlnim chiar și în București. Orașul nostru este definiția „junglei de beton”, dar, în mod surprinzător, poate fi și un teritoriu de frontieră unde natura reușește să-și facă loc printre blocuri.

Oamenii au început să reclame autorităților prezența vulpilor în oraș

Dacă altădată era un personaj rezervat pădurilor, astăzi vulpea a devenit vecina de cartier a multor bucureșteni. A fost surprinsă pe străzi centrale, cum ar fi Șoseaua Ștefan cel Mare, sau mai la periferie, în Prelungirea Ghencea, dar și în curți sau chiar cocoțată pe garajele din cartiere. 

Contactată de HotNews, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a transmis că de la începutul anului și până în prezent a primit trei petiții privind prezența vulpilor pe domeniul public din București. Însă, Nicoleta Tănase, inspector ASPA, ne spune că funcționarii autorității nu au competențe sau atribuții pentru a acționa pentru relocarea animalelor sălbatice deoarece nu dețin nici materiale și nici nu au pregătirea necesară. Pentru astfel de cazuri, ASPA are un protocol de colaborare cu Fundația Visul Luanei. 

„Vârful este undeva, în perioada iunie-iulie, când mai cresc puii”

„Săptămâna trecută am primit o sesizare din Bragadiru că au căzut niște pui de vulpe într-un canal, acum două săptămâni, ne-au sunat mai multe persoane din Ghencea să ne spună că este o vulpe pe garaj. Vârful este undeva în luna perioada iunie-iulie, când mai cresc puii. Anul trecut, în toamnă, o vulpe a intrat în CET Progresul și am fost chemați să-i ajutăm să o scoată de acolo. Vedem frecvent vulpi călcate de mașină în oraș, găsim cadavrele”, explica doctorul Ovidiu Roșu, fondatorul Fundației Visul Luanei în 2023. De atunci și până în prezent, pare că numărul interacțiunilor cu vulpile din București a crescut. 

Într-un dialog cu HotNews, Ovidiu Roșu spune că, printre cauzele înmulțirii vulpilor în Capitală, se numără accesul facil la hrană (resturi de mâncare, hrană lăsată pentru pisicile de cartier) dar și dispariția câinilor maidanezi, care le-au făcut să vadă Bucureștiul ca pe un teritoriu prietenos.

Însă prietenia aceasta este înșelătoare, cel puțin pentru oameni, mai spune mediul Roșu. Doar în ultimul an, 17 persoane au ajuns la spital după ce au fost mușcate de vulpi. Medicii atrag atenția că astfel de mușcături pot transmite rabie și necesită tratamente antirabice și antitetanice.

„Trebuie să vedem ce înseamnă cele 17 mușcături raportate, cine le-a raportat și în ce condiții, pentru că dacă a ajuns o vulpe într-un spațiu închis și cineva vrea să o prindă, automat se poate apăra și să muște, deci depinde foarte mult din ce motiv vulpile au mușcat oamenii. 

În țară avem rabie, o boală extrem de periculoasă, din fericire se poate preveni prin vaccinare. Nu există în zona Bucureștiului, din ce știm, au fost câteva cazuri pe la Iași, în zona noastră suntem destul de bine protejați, se fac vaccinările acelea antirabice cu momeli, făcute de autoritatea sanitar veterinară”, spune doctorul Roșu, care mai adaugă că ar trebui să fim precauți și să ne ținem la distanță de animalele sălbatice.

Fenomenul face parte dintr-un tipar observat și în alte mari orașe europene. Vulpile sunt animale extrem de adaptabile și oportuniste. Ovidiu Roșu mai spune însă că aceste animale au intrat și înainte în orașe, numai că le vedem mai bine acum, pentru că oamenii le pozează cu telefoanele mobile și imaginile se răspândesc pe internet.  

Vulpile nu trebuie hrănite

Medicul avertizează că apropierea de vulpi este cea mai mare greșeală pe care o pot face bucureștenii. Tentativa de a le hrăni sau chiar de a-și face un selfie cu ele le încurajează să se obișnuiască cu prezența umană, crescând riscul unor incidente. 

„Ele trebuie lăsate în pace și în niciun caz nu trebuie hrănite. Să nu facem poze cu ele, să nu facem spectacol. Dacă întâlnim un animal sălbatic încercăm să ne îndepărtăm de el”, explică dr. Ovidiu Roșu.

În cazul puilor care ies din vizuină și explorează cartierele, soluția este simplă: să fie îndepărtați fără violență. „Recomandarea noastră este să încercăm să-i speriem, nimic care să le facă rău, cu un jet de apă, cu o găleată de apă, cu zgomot produs, astfel încât să nu asocieze prezența umană cu o chestie pozitivă și să înțeleagă că oamenii nu sunt neapărat prietenii lor și n-ar trebui să se apropie de ei. Să le respectăm și faptul că ele (n.r.- vulpile) au dreptul să trăiască aici, prezența lor este naturală, nu sunt aduse de pe altundeva, este o metodă de supraviețuire a lor”, adaugă specialistul.

Mai periculoase decât vulpile sunt însă întâlnirile cu mistreții. În vara lui 2022, câțiva au fost văzuți hoinărind printr-un cartier din nordul Bucureștiului, ieșiți în căutare de apă și hrană. Iar în Otopeni, la doar câțiva kilometri de Capitală, în primăvara acestui an, un mistreț a apărut în parcul central, declanșând chiar un mesaj RO-ALERT prin care oamenii erau rugați să nu se apropie și, mai ales, să nu încerce să-și facă poze cu el. 

Delta dintre blocuri – Parcul Natural Văcărești

Dar Bucureștiul nu înseamnă doar străzi, garaje și cartiere unde vulpile și mistreții apar pe neașteptate. În inima Capitalei există un loc unic în Europa, o zonă în care natura a reușit să cucerească definitiv un teren abandonat de oameni: Parcul Natural Văcărești, cunoscut și sub denumirea de „Delta dintre blocuri”.

Pe cele aproape 190 de hectare, biodiversitatea s-a dezvoltat spectaculos. Astăzi, aici trăiesc peste 180 de specii de păsări – de la stârci și egrete la lebede sau chirighițe – dar și numeroase mamifere, unele greu de imaginat la câțiva kilometri de Piața Unirii: șoarecele de câmp (Microtus arvalis), chițcanul pitic (Sorex minutus), bizamul (Ondatra zibethica), nevăstuica (Mustela nivalis), vulpea (Vulpes vulpes), vidra (Lutra lutra) și mai multe specii de lilieci. 

Pentru locuitorii din apropiere, dar și pentru bucureșteni în general, Văcăreștiul e o dovadă că orașul nu înseamnă doar beton și asfalt. Este un ecosistem viu, unde plante, păsări și animale mici și mari au învățat să conviețuiască. În același timp, parcul e și un spațiu de frontieră, unde interacțiunea om–natură devine inevitabilă și, de multe ori, revelatoare.

Biologul Vlad Cioflec, care are o experiență de 20 de ani în Parcul Natural Văcărești, iar în prezent face parte din Asociația Parcul Natural București, a povestit mai multe pentru HotNews: 

„Prezența unei zone naturale accesibile și biodiverse într-o metropolă este un mare câștig. De la alimentarea acviferelor, trecând prin reducerea efectului de insulă de căldură urbană și terminând cu oportunitățile de recreere gratuite, o arie protejată urbană, la câțiva pași sau câteva stații de casă, într-o climă schimbătoare și într-un climat geopolitic tensionat, este o sursă de sănătate fizică și mentală”, spune el. 

Odată ce trec de obstacolele și pericolele din mediul urban, animalele sălbatice care ajung în deltă găsesc tot ce au nevoie în acest spațiu natural, de la hrană la adăpost și teritoriu.

Animalele sălbatice de aici nu și-au schimbat comportamentul din cauza prezenței oamenilor, ele și-au păstrat frica (sănătoasă) față de specia noastră, spune biologul. 

Tot el indică faptul că vulpile din Văcărești au la dispoziție câteva specii de rozătoare care să le asigure hrana chiar și pe perioada iernii, deci sunt relativ sedentare. Desigur, odată ce cresc, puii își vor căuta, așa cum este și normal, propriile teritorii și așa se face că ele mai rătăcesc prin cartierele din zonă.   

Pădurea Băneasa – un alt habitat natural urban important

Chiar dacă amenințată de multe interese imobiliare, pădurea Băneasa a reușit cumva să adăpostească specii precum iepuri, mistreți, vulpi și căprioare. 

Mistreți în apropierea Pădurii Băneasa. Video: Ion Mateș

„Această rămășiță din celebrii Codrii ai Vlăsiei este un habitat important pentru o serie de specii asociate silvo-stepei, printre cele mai periclitate aflându-se nu neapărat mamiferele mari recognoscibile, ci grupele cu capacitate redusă de dispersie precum amfibienii (tritoni, broaște etc.) și reptilele (toate inofensive), dar și mamiferele mici precum pârșii. 

Presiunile imobiliare generează degradarea, fragmentarea și, în cele din urmă, distrugerea pădurii. Conservarea ei depinde exclusiv de obținerea unui statut de protecție (arie protejată de interes local, ca Pajiștea Petricani, sau parc natural, precum Văcăreștiul). Statutul actual de pădure-parc, iată, nu permite din păcate păstrarea unui ecosistem sănătos pentru următoarele generații”, povestește biologul. 

Despre interacțiunile animalelor sălbatice de aici cu locuitorii din zonele adiacente, Vlad Cioflec subliniază că principalele interacțiuni negative sunt legate de impactul pe care-l are omul asupra animalelor, nu invers – traficului rutier și stresul sau rănile generate de întâlnirile cu câini plimbați fără respectarea prevederilor legale (zgardă, lesă și, după caz, botniță). 

Pajiștea Petricani, „armonie între oraș și natură”

Pajiștea Petricani, declarată recent arie naturală protejată, a devenit un refugiu pentru biodiversitate chiar în inima Capitalei. Zona este gestionată printr-un parteneriat între Primăria Sectorului 2 și Asociația Parcul Natural București, iar regulile sunt stricte: orice intervenție, fie ea igienizare sau cosire, este aprobată și supervizată de biologi.

Prezența unor arii naturale protejate, precum Parcul Natural Văcărești, Pajiștea Petricani sau Pădurea Băneasa, demonstrează că această conviețuire dintre oameni și animale sălbatice în mediul urban este nu doar posibilă, ci și benefică atunci când nu este lăsată la voia întâmplării și habitatele naturale ale animalelor nu sunt distruse iresponsabil și haotic. Astfel de zone oferă refugiu și hrană pentru fauna sălbatică, mențin biodiversitatea și creează oportunități de educație ecologică pentru comunitate. Mai mult, ele devin exemple ideale de armonie între oraș și natură, arătând că Bucureștiul poate fi un spațiu în care „jungla de beton” și „sălbăticia pădurii” coexistă în mod responsabil, spre beneficiul locuitorilor și al naturii.

„În Viena, un bursuc a săpat sub un teren de fotbal”

Bucureștiul nu este singura capitală unde apar vulpi pe garaje sau mistreți care traversează străzile de la periferie. De exemplu, în Viena, zoologul Richard Zink de la Universitatea de Medicină Veterinară studiază fenomenul de mai bine de un deceniu prin proiectul Stadtwildtiere. 

El contrazice imaginea clasică a animalelor sălbatice care vizitează orașul doar pe timp de noapte. El spune că imaginea comună pe care o au oamenii este că animalele sălbatice tipice – vulpea, iepurele, cerbul – vin în oraș noaptea pentru o vizită și apoi dispar înapoi în pădure dimineața. Dar nu este așa. Există de fapt un număr mare de animale care trăiesc în spațiile urbane din oraș. Diversitatea spațiilor verzi face din Viena un habitat urban deosebit, unde apar, desigur, situații foarte interesante pentru fauna sălbatică, astfel încât aici trăiesc mistreți, vulpi, iepuri sălbatici și iepuri de câmp.

Se întâmplă pentru că orașele oferă și avantaje neașteptate: ierni mai blânde, zone cu mai puțină vânătoare, dar și mai multă protecție față de terenurile agricole uniforme din jur. 

Problemele nu lipsesc, de la mistreți care umblă prin parcuri și pot deveni agresivi, până la cazul bursucului care a devenit celebru în timpul unui meci de fotbal: „Bursucii noștri sapă foarte intens și creează vizuini uriașe. În Viena, un bursuc a săpat sub un teren de fotbal. Un jucător a rupt solul în timpul unui meci, creând un risc mare de accidentare”, povestește  zoologul Richard Zink. Însă Viena abordează aceste situații pragmatic: de la linii telefonice speciale și servicii de informare, la ONG-uri și centre de reabilitare, orașul tratează animalele sălbatice urbane nu ca pe intruși, ci ca pe vecini cu care trebuie stabilite reguli.

În Malaga, Spania, mistreții trăiesc „o explozie demografică”

În sudul Spaniei, orașe precum Malaga sau Granada au devenit scene obișnuite pentru apariția mistreților, un fenomen considerat de experți drept o „explozie demografică” a acestei specii. Autoritățile spaniole au fost nevoite chiar să introducă un nou semn rutier de avertizare cu silueta mistrețului, după ce s-a constatat că patru din zece accidente rutiere provocate de fauna sălbatică implică aceste animale. 

Grupurile de mistreți din Malaga au început să cutreiere străzile orașului și centrele comerciale, pe măsură ce habitatul lor natural se restrânge. În multe cazuri, mistreții sunt atrași de resturile alimentare din gropile de gunoi urbane, iar autoritățile avertizează că „pot genera focare de boli zoonotice care pot fi transmise oamenilor” și pot avea rezultate grave pentru ecosisteme. 

În plus, mistreții tind să distrugă cuiburile păsărilor cuibăritoare și să concureze cu alte specii pentru hrană și spațiu. Conform experților, gestionarea populațiilor de mistreți prin împușcare nu este un act de cruzime, „este aproape mai crud să lași populația să crească necontrolat și să ucidă alte animale într-un mod foarte brutal”. 

Raimundo Real, profesor de zoologie la Universitatea din Malaga, care face parte dintr-un program european ce încearcă să controleze proliferarea mistreților, a recunoscut pentru publicația EFE că mistrețul este un animal periculos, puternic, mare, sălbatic și atacă. 

„Poate ataca câinii, iar dacă stăpânii acestora intervin pentru a-și proteja animalul, mistrețul sălbatic ar putea ataca oamenii, așa că „riscurile nu pot fi minimalizate.” El avertizează că aceștia se deplasează în haite, iar dacă femelele consideră că un pui de mistreț este în pericol, „devin feroce.”

Italia și reintroducerea urșilor

La sud de Alpi, povestea capătă o formă mai dramatică, similară cu cea din România. În Italia, pescărușii, vulpile și mistreții sunt obișnuiți în zonele urbane, însă în regiunea Trentino din nord, reintroducerea urșilor bruni a devenit atât un succes, cât și o sursă de conflict. „Reintroducerea urșilor în Alpii din Trentino a fost chiar prea reușită într-un fel, deoarece acum există prea mulți urși comparativ cu întinderea de peisaj sălbatic, nelocuit, disponibil pentru ei”, notează Lorenzo Ferrari în publicația OBCT.

Tot el indică faptul că urșii nu intră în orașe, dar trec prin sate și zone agricole, unde atacă oi, stupi și, uneori, întâlnesc oameni. În 2023, o astfel de întâlnire pe un traseu montan s-a încheiat tragic.

Pentru a reduce tensiunile, autoritățile locale din Italia au investit într-o combinație de tehnologie și educație: monitorizare prin radio a exemplarelor prea curajoase, despăgubiri pentru fermieri, garduri electrice împotriva urșilor și, mai nou, „pubele anti-urs”. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.