Sari direct la conținut

Animalul sălbatic care este văzut tot mai des în București. Ce trebuie să faci dacă te întâlnești cu el

HotNews.ro
Pui de vulpe jucându-se în iarbă, Foto: Media Drum World / Alamy / Alamy / Profimedia
Pui de vulpe jucându-se în iarbă, Foto: Media Drum World / Alamy / Alamy / Profimedia

Pe străzile și în parcurile din Londra, prezența vulpilor este ceva obișnuit mai ales după lăsarea serii, dar specia este protejată, oamenii nu intră în panică, au învățat să conviețuiască. În București, prezența vulpilor era o raritate, însă în ultimii ani numărul de cazuri s-a înmulțit. Specialiștii de la Fundația Visul Luanei, care se implică în salvarea animalelor sălbatice rănite, au scris pe pagina de Instagram că aceste apariții vor fi din ce în ce mai frecvente și au explicat cauzele, dar și ce trebuie să facem dacă ne întâlnim cu un astfel de animal.

Medicul veterinar Ovidiu Roșu, de la Fundația Visul Luanei, a declarat pentru HotNews.ro că primesc în medie o sesizare pe săptămână de la cetățeni, fie că o vulpe a intrat în curte, a rămas blocată, fie că este rănită și are nevoie de ajutor.

„Săptămâna trecută am primit o sesizare din Bragadiru că au căzut niște pui de vulpe într-un canal, acum două săptămâni, ne-au sunat mai multe persoane din Ghencea să ne spună că este o vulpe pe garaj. Vârful este undeva în luna perioada iunie-iulie, când mai cresc puii. Anul trecut, în toamnă, o vulpe a intrat în CET Progresul și am fost chemați să-i ajutăm să o scoată de acolo. Vedem frecvent vulpi călcate de mașină în oraș, găsim cadavrele”, a explicat Ovidiu Roșu.

Potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor au fost înregistrate anul trecut 3 petiții de la cetățenii pentru ridicarea vulpilor, iar anul acesta, până acum două petiții.

Potrivit informațiilor postate de Asociația Visul Luanei pe pagina de Instagram, vulpile vin mai des în oraș din următoarele motive:

  • reducerea numărului câinilor fără stăpân de pe străzile orașului (care le țineau la distanță);
  • existența resurselor de hrană (gunoaie neprotejate, hrană lăsată pentru pisicile libere)
  • fragmentarea și dispariția habitatelor (tot mai multe cartiere rezidențiale și case sunt construite în zonele limitrofe ale orașului);
  • un alt motiv ar putea fi și faptul că vulpea este vânată în zonele periferice ale orașului, iar intrarea în oraș i-ar oferi mai multă siguranță. În Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic (nr. 407/2006) ele sunt singurele mamifere sălbatice la care este legală vânătoarea pe tot parcursul anului.
  • Vulpile sunt supraviețuitori ai colonizării neloiale a habitatelor naturale de către oameni. Există studii care arată asta.

Ce facem dacă ne întâlnim cu o vulpe în oraș?

Pe scurt, nu hrănim animalul, nu punem mâna pe el, iar dacă are nevoie de ajutor apelăm la instituțiile și ONG-urile specializate.

  • „Sunt animale de mici dimensiuni (rar peste 10kg), ușor de speriat și care nu atacă niciodată ființe mai mari de câteva kilograme. Descurajăm total ca oamenii să se apropie sau să îmblânzească această specie.
  • Ea trebuie să fie capabilă să se descurce singură fără intervenție umană. Totuși, dacă o vulpe pare că prezintă probleme medicale, a suferit un accident, este blocată într-un spațiu de unde nu poate ieși, recomandăm să informați centre sau instituții de specialitate care să poată interveni și prelua animalul în scopul tratării/salvării lui”, se mai arată în postare.

Infografic realizat de Fundația Visul Luanei

Numerele de telefon la care bucureștenii pot suna atunci când găsesc o vulpe rănită sau care are nevoie de ajutor sunt:

  • ASPA: 021/9844
  • Centru Reabilitare Visul Luanei : +40 (748) 395 859

Programul de salvare și îngrijire a animalelor sălbatice al Fundației Visul Luanei este unul gratuit. Dacă doriți să sprijiniți aceste activități aveți posibilitatea să donați aici:

  • visulluanei.org/doneaza/#centru
  • Paypal: animale.salbatice@visulluanei.org
  • Patreon: https://www.patreon.com/visulluanei

Ce faci dacă te mușcă o vulpe?

  • „Din punct de vedere al bolilor pe care ar putea să le răspândească, rabia(turbarea) este cea mai periculoasă. Totuși, programele naționale de vaccinare antirabică orală cu momeală și-au demonstrat foarte bine eficacitatea, iar cazurile de vulpi turbate au devenit o raritate.
  • Ultimul caz confirmat de infectare cu rabie la om de la o vulpe în România este de acum 11 ani. Cazurile recente de rabie la om pe teritoriul Europei s-a demonstrat că au apărut la persoane care au vizitat țări de pe alte continente unde au fost infectați și s-au întors cu boala.
  • Totuși în cazul în care se întâmplă să fiți mușcat de o vulpe sau să fi intrat în contact cu saliva lor, imunizarea imediată post-expunere este soluția eliminării oricărui risc de îmbolnăvire”, recomandă specialiștii de la Visul Luanei.

Ce facem cu vulpile pe termen lung?

Pe termen lung, soluția este să învățăm să conviețuim cu această specie, așa cum au învățat și locuitorii altor orașe europene, spun specialiștii.

„Marile orașe europene (precum Londra) sunt pline de vulpi, iar cetățenii au învățat să coabiteze și să le respecte. Noi credem că lupta împotriva lor este una fără sfârșit, din care animalele mor continuu, fără ca “problemele” să se rezolve real.Soluții la această luptă împotriva vulpilor se găsesc dacă există răbdare și interes direct să fie aplicate. Există metode neletale și infrastructuri corespunzătoare care protejază animalele din gospodării și țin vulpile la distanță ”, au explicat aceștia”, se mai arată în postarea făcută de fundația Visul Luanei.

Relocarea vulpilor nu este o soluție, mai spun aceștia.

„Deși am fost nevoiți să facem acest lucru în trecut cu anumiți indivizi, am ajuns la decizia unanimă de a nu recomanda și încuraja capturarea și translocarea vulpilor ca soluție la prezența lor într-o anumită zonă. Atât din experineța personală, cât și studiile au demonstrat că mai mult de jumătate din vulpile traslocate au murit la scurt timp după eliberare din cauza neadaptării la noul habitat, a limitării resusei de hrană, a presiunii exercitate de competitorii pe aceeași nișă biologică și a accidentelor cauzate necunoșterii zonei”, se mai arată în postare.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro