„Guvernele iubesc inflația. De asta evităm zona euro, pentru că acolo nu putem nici genera inflație, nici printa bani”, avertizează un proeminent economist

Avertismentele experților despre politicile fiscale nesustenabile se dovedesc profetice, în timp ce cel mai mare deficit din Europa declanșează măsuri corecționale drastice.

Traiectoria fiscală a României a luat o întorsătură dramatică, validând avertismentele anterioare ale experților financiari care au pus sub semnul întrebării credibilitatea proiecțiilor bugetare ale guvernului. Ceea ce a început ca îngrijorare legată de un aparent modest obiectiv de deficit fiscal de 6% a evoluat într-o criză fiscală în toată regula, cu deficitul general al administrației publice din România ajungând la 9,3% din PIB în 2024 – cel mai mare din Uniunea Europeană.

Dezintegrarea disciplinei fiscale a României oferă un studiu de caz izbitor asupra consecințelor planificării bugetare nerealiste și ale corecțiilor inevitabile de piață care urmează. Adrian Codirlasu, o voce proeminentă în cercurile economice românești, avertizase asupra exact acestui scenariu, estimând că obiectivele ambițioase de deficit se vor dovedi nesustenabile și vor forța guvernul să facă corecții inflaționiste.

Bugetul care nu a fost niciodată

Bugetul pe 2024, aprobat în februarie cu proiecția sa de 6% deficit, s-a dovedit rapid deconectat de realitatea economică. Așa cum observase Codirlasu, contradicția rapidă cu datele macroeconomice a ridicat întrebări fundamentale despre competența guvernului: dacă decidenții politici nu aveau expertiza necesară pentru a crea proiecții realiste sau au dezinformat deliberat Parlamentul, investitorii și agențiile de rating. ”Nu sunt alte variante!”, spune Codirlașu.

Realitatea s-a dovedit chiar mai rea decât cele mai pesimiste predicții. Creșterea PIB real s-a moderat la 0,8% în 2024, în timp ce consumul privat puternic, susținut de creșterea robustă a salariilor, a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. În același timp, cheltuielile guvernamentale au crescut brusc pentru salariile din sectorul public, pensii și plățile de dobânzi, creând un cocktail fiscal exploziv.

Apariția taxei prin inflație

Predicția lui Codirlasu că guvernele vor recurge la „corectare prin inflație” s-a materializat cu o precizie deloc confortabilă pentru Guvern. Inflația se apropie de 10% (an la an) odată cu eliminarea plafonului la prețul electricității și creșterile cotelor de TVA implementate în august 2025.

Mecanismul descris de Codirlasu se desfășoară exact așa cum a anticipat. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse de TVA au crescut la 11%, însoțite de o creștere de 10% a accizelor. Aceste măsuri, concepute pentru a genera venituri rapide, au transmis presiune inflationistă în întreaga economie, taxând efectiv întreaga populație pentru a plăti dezechilibrele fiscale.

Efectele de anticipare despre care avertizase Codirlasu sunt clar vizibile. Anunțul din iulie al creșterilor de taxe din august a creat presiuni imediate asupra prețurilor, demonstrând cum semnalele de politică fiscală pot declanșa așteptări inflationiste chiar înaintea implementării.

Constrângerile europene și flexibilitatea valutară

Analiza expertului asupra avantajelor regimului valutar de țintire a inflației s-a dovedit și el corect. Codirlașu a făcut o comparație cu bulgarii, care au un Consiliu Monetar.

„Dacă facem o comparație România- Bulgaria, ultima arată mai bine. Nu și-a mai modificat politica fiscală de foarte mulți ani. Intră în zona euro, deci va fi percepută ca fiind mai stabilă. Iar Consiliul Monetar constrânge Guvernul să țină în echilibru deficitul bugetar. Pentru că emiterea de datorie e echivalentă cu a printa bani. Și practic ar fi crescut cantitatea de leva versus cantitatea de euro din rezervă. Și asta a făcut guvernul să fie responsabil”, explică economistul român.

Deja avem datorii prea mari, adaugă Codirlașu, dând exemple din cartea lui Ray Dalio, un celebru economist american, care spunea că la un moment dat economia crește, după care creează prea multă datorie și brusc devine o problemă și atunci se cam termina petrecerea.

În timp ce creșterea economică urmează să stagneze în 2025, inflația în România va crește. Dar România păstrează flexibilitatea de a-și folosi politica monetară independentă și deprecierea valutară ca mecanisme de ajustare – instrumente indisponibile membrilor din zona euro.

Această flexibilitate vine însă cu un cost. Capacitatea României de a genera inflație și de a permite deprecierea valutară oferă un mediu fiscal mai puțin disciplinat comparativ cu țările care operează sub consilii monetare sau cu apartenența la zona euro, unde bugetele echilibrate devin o necesitate strictă.

Dacă nu v-ați abonat la newsletterul EconoMix, pe care îl trimitem în fiecare joi dimineață la ora 7, o puteți face mai jos. În el veți putea citi recomandări practice din zona finanțelor personale, infografice spectaculoase și analize care explică fenomene economice. Și nu doar atât.