Dacă în trecut diagnosticul de cancer la sân suna ca o condamnare la moarte, în zilele noastre se poate supraviețui mult cu o astfel de boală, grație evoluției medicinei și tehnologiei. Chirurgia sânului a făcut pași uriași în ultimii ani, fiind capabilă să ofere soluții personalizate și chiar minim invazive. Unul dintre medicii români care ține pasul cu evoluția și trendurile în chirurgia sânului la nivel internațional este dr. Alexandra Caziuc, medic primar Chirurgie generală, specialist în chirurgia sânului la Spitalul Regina Maria Cluj. Medicul folosește o tehnică modernă, cu incizii minime – mastectomia asistată endoscopic – având deja la activ peste 20 de intervenții de succes. 

Mastectomie asistată endoscopic și beneficiile pentru pacientă

Prin această tehnică modernă chirurgul îndepărtează tot țesutul mamar, dar păstrează pielea sânului, areola și mamelonul. Tehnica poartă numele de mastectomie cu prezervarea mamelonului sau, în termeni medicali, nipple-sparing mastectomy. Dr. Alexandra Caziuc practică deja această tehnică, dar asistată endoscopic – o procedură relativ nouă în România și în Europa care revoluționează chirurgia tradițională, oferind avantaje semnificative.

„Mastectomia asistată endoscopic este o tehnică relativ nouă, atât în România, cât și la nivel european și presupune utilizarea tehnicii laparoscopice pentru a facilita disecția glandei mamare în cursul mastectomiei. Pacienta poate beneficia de o incizie minimă, localizată în zona axilară, prin care se realizează atât procedura în sine de mastectomie, fie că vorbim de o mastectomie curativă nipple-sparing mastectomy, deci cu păstrarea complexului areolomamelonar, fie că vorbim de o mastectomie profilactică în cazul pacientelor care prezintă mutații genetice. În plus, la nivelul aceleiași incizii se poate realiza reconstrucția, fie într-un prim pas cu implant, fie se poate realiza o reconstrucție temporară cu plasarea unui expander tisular, care facilitează parcursul pacientei privind radioterapia”, a explicat dr. Alexandra Caziuc.

Mai puține complicații datorită noii tehnici și un aspect natural al sânului

Chirurgul clujean preferă mastectomia asistată endoscopic pentru că astfel pot fi evitate anumite complicații. 

„De multe ori când facem o mastectomie clasică, o mastectomie nipple-sparing avem probleme legate de vascularizația tegumentului și printr-o vizualizare mai bună, printr-un control mai bun al grosimii tegumentului, putem practic să evităm aceste complicații”, a precizat medicul.

Această tehnică permite o reconstrucție mamară imediată, cu rezultate estetice foarte bune, fiindcă se păstrează aspectul natural al sânului, iar recuperarea este mult mai rapidă.

În țări precum Italia, Franța există o bogată experiență cu acest tip de intervenție chirurgicală. Mai mult, studiile de specialitate au analizat în detaliu mastectomia asistată endoscopic și au confirmat siguranța și beneficiile acestei metode pentru pacientele atent selecționate. 

O cercetare publicată în revista BJS Open (2025) a analizat rezultatele mai multor studii, concluzionând că „mastectomia endoscopică cu prezervarea mamelonului nu afectează rezultatele oncologice” pe o perioadă de urmărire de până la 52 de luni, comparativ cu mastectomia clasică. Cercetarea a arătat că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește rata de recidivă sau de metastazare.

Dr. Caziuc a realizat prima sa operație de acest tip în iulie 2024 și are aproximativ 20 de astfel de intervenții la activ. Prima sa mastectomie asistată laparoscopic a fost, de fapt, o dublă mastectomie nipple-sparing cu reconstrucție imediată. Această tehnică avansată este aplicabilă și în România, astfel că pacientele cu cancer mamar pot beneficia de cele mai bune opțiuni chirurgicale care există la nivel internațional, așa cum este mastectomia asistată laparoscopic.

Munca de echipă, esențială în chirurgia sânului

Succesul în chirurgia sânului depinde în mare măsură de colaborarea perfectă între mai mulți specialiști. Așa crede dr. Alexandra Caziuc, care susține că este implicată o întreagă echipă într-un caz de cancer mamar care lucrează împreună, de la primul control, până la recuperare.

„Prin excelență, chirurgia sânului este o muncă de echipă, pentru că astăzi descoperim tumori din ce în ce mai mici, milimetrice, pe care este greu să le palpăm și avem nevoie de colegii radiologi pentru a marca această formațiune tumorală. În plus, în timpul intervenției chirurgicale, pentru a fi siguri că ceea ce am scos este leziunea patologică, trebuie să facem un control intra-operator al piesei. Și atunci apelăm la colegii radiologi care fac o mamografie a piesei pe care noi am excizat-o și ne dau un răspuns privind existența leziunii pe piesă și un raport în ceea ce privește marginile de rezecție. Astăzi, din ce în ce mai mult pentru cancerele de sân folosim tehnica ganglionului santinelă, astfel încât este necesar să avem o colaborare cu un medic de medicină nucleară, care să injecteze radiotrasorul, astfel încât să putem identifica acest ganglion santinelă. Bineînțeles, pentru cazurile diagnosticate la o vârstă tânără avem nevoie de testare și consiliere genetică, de prezervare a fertilității. Sigur că echipa aceasta a oamenilor implicați în cancerul de sân este una numeroasă”, a explicat chirurgul. 

Medicul a subliniat că din echipă face parte și navigatorul medical, o persoană cheie, care o ajută pe pacienta cu cancer la sân să navigheze prin sistemul medical, de la un specialist la altul. Acesta oferă consiliere și se asigură că toți pașii necesari (consultații, teste, programări) sunt urmați la timp.

Mortalitatea prin cancer de sân în România, mai mare decât media UE

În 2020, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății la nivel mondial figurau 2,26 milioane de cazuri noi de cancer mamar. Incidența cancerului de sân este în creștere, după cum arată un raport al Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) publicat în 2025. Se estimează că, dacă ratele actuale se mențin, până în 2050 vor exista 3,2 milioane de cazuri noi de cancer de sân anual. În 2021, mortalitatea evitabilă cauzată de cancerul de sân (clasificată ca mortalitate tratabilă) în România a fost de 21 de decese la 100 000 de femei, fiind cu 14% mai mare decât media UE, conform datelor prezentate de Profil de țară privind cancerul 2025.

Articol susținut de Regina Maria