Apel al Gretei Thunberg: Recunoașterea statului palestinian trebuie să fie însoțită de „acțiuni concrete”
Activista de mediu Greta Thunberg a provocat marți țările care au recunoscut statul palestinian să susțină ceea ce ea a numit „gesturi simbolice” cu mai multă presiune asupra Israelului pentru a pune capăt ofensivei sale asupra Fâșiei Gaza, informează Reuters.
Thunberg încearcă să ajungă în Gaza cu o flotilă de bărci, cu scopul de a sparge blocada navală impusă de Israel și de a livra alimente și alte ajutoare umanitare în enclava palestiniană devastată de război.
„Desigur, este bine că cauza palestiniană este mai prezentă pe agenda politică, dar aceste gesturi simbolice nu vor duce nicăieri dacă nu sunt însoțite de acțiuni concrete”, a declarat Thunberg pentru Reuters, prin videoconferință, în timp ce se afla pe mare, în apropierea Greciei.
Ea a afirmat că statele au obligația legală de a face tot ce le stă în putință pentru a opri ceea ce Comisia de anchetă a Națiunilor Unite și organizațiile care militează pentru apărarea drepturilor omului au descris ca fiind „genocid”.
Israelul neagă că campania sa militară din Gaza constituie genocid. Statul evreu afirmă că recunoașterea unui stat palestinian reprezintă o „recompensă pentru terorism”.
Noua flotilă a Gretei Thunberg cuprinde peste 50 de bărci
Asaltul condus de Hamas asupra Israelului, care a declanșat războiul în octombrie 2023, a ucis 1.200 de persoane, iar gruparea militantă palestiniană a luat ostatici alți 251 de oameni, potrivit datelor israeliene. Peste 65.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit autorităților locale din domeniul sănătății.
Thunberg a încercat deja fără succes să spargă blocada navală a Israelului asupra Fâșiei Gaza, navigând către enclava palestiniană în iunie împreună cu alți activiști. Forțele israeliene au confiscat mica lor navă de ajutoare umanitare și i-au deportat din țară.
Israelul a menținut blocada asupra enclavei de coastă de când Hamas a preluat controlul asupra Fâșie Gaza, în 2007, afirmând că este necesară pentru a preveni contrabanda cu arme.
Noua flotilă Global Sumud, a cărei denumire provine dintr-un termen care înseamnă „statornicie” în limba arabă, cuprinde peste 50 de nave civile cu mii de participanți înregistrați din 44 de țări.
Acum două săptămâni, membrii săi au raportat că au fost atacați de două drone separate în timp ce au ancorat într-un port din Tunisia, deși toți pasagerii și echipajul au rămas nevătămați. Tunisia a declarat că investighează incidentul, fără a acuza vreo parte sau țară.
„Avem drone care zboară deasupra noastră în fiecare noapte, dar pentru palestinieni, în special în Gaza, aceste drone aruncă bombe în mod constant”, a spus Thunberg, purtând pălăria verde în formă de broască, care a devenit marca ei distinctivă.
„Această misiune este despre Gaza, nu despre noi. Și niciun risc pe care l-am putea asuma nu se compară cu riscurile cu care se confruntă palestinienii în fiecare zi”, a adăugat activista pentru climă.
Ministerul de Externe al Israelului afirmă că misiunea flotei servește mai degrabă organizației Hamas decât populației din Gaza.
Activista suedeză în vârstă de 22 de ani, care a câștigat faimă mondială în adolescență prin organizarea de greve școlare pentru a solicita măsuri împotriva schimbărilor climatice, a demisionat din comitetul de conducere al Flotilei Sumud în urma unor dezacorduri privind strategia de comunicare a acesteia.
Thunberg a declarat că ea crede că poate contribui mai bine la misiune în afara conducerii și că decizia nu a afectat „în niciun fel” angajamentul ei față de cauza palestiniană.
Ce țări recunosc sau vor să recunoască statul Palestina?
Majoritatea țărilor europene recunosc acum statul Palestina, odată cu anunțurile oficiale făcute luni, la Adunarea Generală a ONU de la New York, de Franța, Belgia, Luxemburg și Malta, după aproape doi ani de război în Fâșia Gaza, scrie AFP.
Conform verificărilor AFP, cel puțin 151 din cele 193 de țări membre ale ONU recunosc deja statul Palestina; AFP nu a primit confirmare recentă pentru trei țări africane.
Șase țări europene – Franța, Belgia, Luxemburg, Malta, Andorra și Monaco – au completat această listă cu declarații oficiale la ONU luni, care a fost deja extinsă duminică de Regatul Unit și Canada – primele țări G7 care au făcut o astfel de recunoaștere -, Australia și Portugalia.
Rusia, țările arabe, aproape toată Africa și America Latină și marea majoritate a țărilor asiatice, inclusiv India și China, se află deja pe această listă.
Algeria a fost prima țară, pe 15 noiembrie 1988, care a recunoscut statul Palestina, imediat după proclamarea sa la Alger de către liderul istoric al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat, conform Agerpres. Zeci de țări au urmat la scurt timp după aceea, iar apoi, într-un al doilea val, 20 de ani mai târziu.
Războiul din Gaza început în octombrie 2023 a dus la o nouă rundă de recunoașteri, deja alte 19 țări.
Cine nu îl recunoaște?
Cel puțin 39 de țări în prezent: Statele Unite ale Americii și Israel în primul rând. Guvernul lui Benjamin Netanyahu respinge complet ideea unui stat palestinian, iar în 2024, parlamentul israelian a adoptat o rezoluție care se opune creării sale.
De asemenea, țări aliate ale uneia din cele două sus-menționate, cum sunt Japonia, Coreea de Sud și Singapore în Asia, Camerun în Africa, Panama în America Latină și majoritatea țărilor din Oceania.
Până acum, continentul european era cel mai divizat, practic 50/50. Până în anii 2010, singurele țări care recunoșteau statul Palestina erau, pe lângă Turcia, cele din fostul bloc sovietic; Ungaria și Republica Cehă consideră însă acum că nu a avut loc o recunoaștere bilaterală.
Până la începutul războiului din Gaza, Europa de vest și de nord erau unanime în nerecunoașterea unui stat palestinian, cu excepția Suediei, din 2014. Dar în 2024, Norvegia, Spania, Irlanda și Slovenia au urmat exemplul Stockholmului, iar apoi cel mai nou val de țări, în frunte cu Franța și Regatul Unit.
INTERVIURILE HotNews.ro