​ANALIZĂ 44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977: Câte clădiri a consolidat Primăria Capitalei, câte au risc seismic și ce planuri are noua administrație

În București sunt peste 2.400 de clădiri cu risc seismic sau încadrate în categorii de urgență, potrivit datelor oficiale. Deși este mare, din păcate cifra nu este una reală, numărul imobilelor cu structura afectată fiind mult mai ridicat, însă nu se știe exact câte deoarece trebuie expertizat tot fondul construit, inclusiv blocurile construite în perioada comunistă, ceea ce nu s-a făcut. În ultimii 4 ani s-a început consolidarea a 12 imobile, unele fiind gata, altele în diverse stadii de execuție. Este mai bine față de trecut, când în perioada 1990-2017 s-au consolidat 20 de imobile, dar problema este departe de a fi rezolvată. Dincolo de expertizare și consolidare mai rămâne partea de educație a populației, care ar putea salva vieți, însă și aici autoritățile au restanțe, dar segmentul ONG vine din urmă și încearcă să compenseze.

Edmond Niculușcă, șeful Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, spune că studiile arată că în scenariul actual și-ar putea pierde viața 25.000 de oameni în cazul producerii unui cutremur similar celui din ’77, deci cei 44 de ani care au trecut nu au fost folosiți în favoarea noastră.

Potrivit datelor de pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, în București sunt circa 2.400 de clădiri cu probleme, dintre care 350 în clasa I de risc seismic.

Detaliat, situația arată astfel:

• 358 de imobile cu risc seismic I – construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime”
• 370 imobile cu risc seismic II – construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă”
• 116 imobile cu risc seismic III – construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
• 10 imobile cu risc seismic IV – construcții la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.
• Pe site-ul AMRSC mai există o categorie: „clădiri expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic încadrate în categorii de urgență” unde apar încă 1547 de imobile, majoritatea construcții cu o înălțime foarte mică, case din zona istorică a orașului.

Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, în perioada 2016-2020 a început consolidarea a 23 de imobile, 5 fiind în faza de recepție la terminarea lucrărilor și 11 în proiectare, iar la restul șantierele începute.

”Conform celei mai recente variante a listei imobilelor expertizate din punct de vedere al riscului seismic, în București există 358 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Majoritatea acestor clădiri au regim de proprietate mixt – proprietate privată persoane fizice şi/sau juridice şi proprietate de stat – cu funcţiune locuinţe şi/sau locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie. În perioada 2016-2020 a început consolidarea a 23 de imobile, toate fiind în diverse stadii de execuţie. La cinci dintre acestea urmează recepţia la terminarea lucrărilor (RTL). În prezent sunt puse în siguranţă în aşteptarea consolidării 37 de imobile. Toate aceste imobile au cotă parte în proprietatea PMB şi sunt administrate de AFI”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

La cele 23 de imobile aflate în curs de consolidare, situația este următoarea:

• Blănari 6,8,10, Franceză 30, Spătarului 36 – au fost terminate lucrările, sunt în faza de recepție la terminarea lucrărilor
• Biserica Enei 14, Blănari 2, Știrbei Vodă 20 – lucrările de consolidare sunt executate în proporție de 80%
• Vânători 17, – 70%
• Calea Victoriei 22-24 – 30%
• bd. Kogălniceanu 30, Pictor Ștefan Luchian 12C – 10%
• Șelari 22, Mătăsari 44, Lipscani 75, Lipscani 70, Franceză 52, Baltagului 17, Blănari 14, Bărăției 50, Alexandru Beldiman 1, Academiei 3-5, Gheorghe Magheru 27 – în proiectare.

Fostul primar Gabriela Firea anunța în septembrie 2020 că cifra este mult mai mare: ”În 30 de ani, după Revoluție, s-au consolidat numai 20 de clădiri, iar noi am realizat, în numai 2 ani, consolidarea a 20 de imobile, refacerea fațadelor la zeci de imobile și punerea în siguranță pentru alte 200 și lucrăm în continuare, deci progresul este evident”.

Datele cerute de HotNews.ro vizează strict lucrările de consolidare, nu și refacerea fațadelor sau punerea în siguranță.

Imobile consolidate pe strada Blănari

Imobil consolidat pe strada Spătarului 36

Imobil Consolidat pe strada Franceză

Edmond Niculușcă, noul director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, a declarat că a dat ordinul pentru recepționarea clădirilor finalizate, iar una dintre priorități este începerea lucrărilor/continuarea lucrărilor la șantierele blocate de peste 10 ani.

”Am găsit undeva la 12 șantiere în desfășurare, dintre care 6 aproape de finalizare și am început recepția la terminarea lucrărilor pentru 5, ca oamenii să se poată întoarce în casele lor și să vedem cum au fost făcute aceste lucrări de consolidate. Nu avem după ultimii 4 ani nicio clădire finalizată cu recepția făcută. Acum recepționăm 5. Vorbim despre clădiri consolidate, nu puneri în siguranță sau refacerea fațadei, cum este la Academiei 3-5. Am găsit o situație haotică, fără criterii de prioritizare, cu enorm de multe dosare blocate și toate aceste dosare le-am băgat în lista de priorități pe anul 2020, pentru că avem trei rânduri de priorități. Prima, deblocarea dosarelor care s-au blocat din 2005-2009 din diverse cauze. De exemplu, avem Victor Eftimiu 9, Schitu Măgureanu 19 ele sunt blocate în diverse stadii. De exemplu, Schitu Măgureanu este un șantier finalizat dar nerecepționat cu probleme la finisaje și fațade. Victor Eftimiu este blocat la faza de proiectare, deci nu s-a întâmplat nimic, oamenii așteaptă de 15 ani consolidarea. La Boteanu am deblocat situația și este în curs proiectarea și sperăm ca la finalul anului să începem lucrările, este unul dintre cele mai importante proiecte, sunt aproape 100 de apartamente și este monument istoric”, a explicat Edmond Niculușcă pentru HotNews.ro.

Actuala administrație are planuri mari, primul fiind expertizarea a peste 400 de imobile în următorii 2 ani și începerea lucrărilor de consolidare la 160.

”Lansăm în licitație publică în câteva zile acordul-cadru pe expertizare. Ne propunem să expertizăm 500.000 mp de imobile în București în următorii 2 ani, însemnă cel puțin 400 de imobile. Ne propunem să expertizăm prin acest acord-cadru, minim, până în primăvara anului viitor undeva la 160 de imobile de care ne vom ocupa noi de la zero, fără încurcături și de ducem de la un cap la altul”, a explicat Edmond Niculușcă.

Al doilea proiect important este un Program municipal de restaurare, prin care să fie expertizate, consolidate și restaurate clădirile istorice din centrul Bucureștiului, cu înălțime mică, care nu ar putea fi finanțate pe actuale legislație.

”A doua prioritate este crearea unui mecanism de finanțare pentru imobilele din zonele protejate care ar îmbunătăți de fapt și peisajul cultural al orașului, imaginea urbană, fondul construit istoric. Acum mă refer la clădirile vechi din zonele protejate, majoritatea neexpertizate, cărora nu le putem reface fațada pentru că dacă le expertizăm au risc seismic. Ce încercăm să facem, vom scoate în dezbatere publică săptămâna viitoare, este Programul municipal de restaurare care va fi un proiect curajos. Nu este suficient să consolidăm, este nevoie să și restaurăm și foarte multe dintre imobilele cu risc seismic sunt și monumente istorice și foarte multe dintre ele nu se încadrează în Ordonanța 20 privind reducerea riscului seismic pentru că sunt imobile mai mici de 3 etaje. Jumătate dintre imobilele cu risc seismic I sunt sub P+3, iar Ordonanța 20 se referă la imobile peste P+3. Primul pas ar fi expertizarea lor, nu avem un inventar pe zonele protejate privind riscul seismic. Va fi un program în care proprietarii să vină către municipalitate, ca un fel de grant, va fi o dezbatere întreagă legată de finanțare, dar noi vrem să-l facem cumva nerambursabil, dar cu instituirea unei garanții, adică dacă eu ți-l refac, dacă-l vinzi, parte din valoare pentru restaurare revine la stat. Apoi vom face o serie de acțiuni care să salveze o serie de imobile simbol care au fie valoare culturală mare, fie pun în pericol viața oamenilor, fie sunt instituții culturale cu risc seismic”, a explicat Edmond Niculușcă.

Hanul Solacolu aflat în paragină

Întrebat de ce s-a consolidat atât de puțin în ultimii 30 de ani, Edmond Niculușcă spune că este vorba despre neîncrederea oamenilor în administrația locală.

”Din păcate, din ce am văzut în aceste 3 luni, aparent oamenii nu vor consolidarea, dar în practică lipsa de transparență, de coerență, de predictibilitate, de fapt a dus la blocajul multora dintre proiecte. Faptul că nu au existat priorități, că nu a existat o strategie coerentă, a făcut ca proiectele să fie de-a lungul timpului pur și simplu uitate prin dulapurile primăriei. Un obiectiv major este deblocarea acestor proiecte și demararea lor”, a explicat Edmond Niculușcă.

Acesta spune că actuala administrație își dorește să consolideze cât mai mult, dar trebuie rezolvată situația financiară.

”Consolidarea este o urgență permanentă a Bucureștiului care permanent a fost ignorată și administrația actuală, în ciuda tuturor piedicilor financiare și a crizei peste care trebuie să trecem, își propune să facă din consolidarea clădirilor o prioritate. Ne dorim foarte mult ca Guvernul să înțeleagă importanța riscului seismic și să permită creșterea gradului de îndatorare a administrației publice locale, a Primăriei Municipiului București, pentru că doar niște împrumuturi ne pot salva de fapt clădirile și oamenii din ele. Putem vorbi despre 25.000 de morți în cazul producerii unui cutremur asemănător celui din 77, o aproximare dintr-un raport oficial. La cutremurul din 77 au fost 1500 de morți la nivel construit, dar atunci nu prea au numărat corect”, a explicat directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu risc seismic.

Reamintim că primarul general, Nicușor Dan, declara în urmă cu câteva săptămâni că municipalitatea are datorii curente de 2,5 miliarde lei, lăsate de vechea administrație, iar bugetul pe anul acesta este estimat la circa 4 miliarde lei, singura soluție pentru investiții fiind împrumuturile.

Ajutor de la societatea civilă

În ultimii ani, în București tot mai multe ONG-uri s-au implicat și au atras atenția asupra clădirilor cu risc seismic și a pericolului care ne paște. Unul dintre aceste ONG-uri este ARCEN care a pornit în 2016 cu cartarea zonelor protejate din București și a atras atenția cât de multe imobile cu risc seismic sunt în aceste zone, deși majoritatea nu figurează în lista oficială fiindcă nu au fost expertizate.

Alberto Groșescu, vicepreședinte ARCEN, a declarat pentru HotNews.ro că Bucureștiul este una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la cutremur.

”Astăzi se împlinesc 44 de ani de la ultimul cutremur major din România și este un moment în care ne amintim că Bucureștiul este una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la cutremur, cu peste 2400 de imobile cu risc seismic și alte mii neexpertizate și cu un risc existent, dar necunoscut. Preocuparea publică pentru lipsa de acțiune a autorităților și pentru conștientizarea vulnerabilității nu ține foarte mult, de obicei cu toții revenim la treburile noastre a doua zi și ne mai amintim de cutremur în următorul an pe 4 martie sau când mai are loc un altul de peste 5 grade pe care televiziunile îl mediatizează. Această paradigmă a așteptării pasive și a neputinței este o barieră peste care societatea românească nu a reușit să treacă în cei 31 de ani de democrație”, a explicat Alberto Groșescu.

Acesta spune că dincolo de consolidarea clădirilor, o parte importantă este pregătirea cetățenilor pentru un astfel de eveniment, iar educația poate salva vieți.

”Lupta reală nu este cu resursele materiale, așa cum spunem de fiecare dată, ea se dă de fapt cu frica și cu drumul întrerupt spre răspunsul la întrebarea cum supraviețuim unui cutremur? Consolidarea și pregătirea pentru cutremur trebuie să fie complementare, amândouă sunt la fel de importante și maximizează șansele de supraviețuire în cazul unui cutremur major. De aproape 2 ani, ARCEN și Re:Rise lucrează la proiectul Antiseismic District, care este un efort de pregătire, conștientizare și educare a comunităților vulnerabile la cutremur din București. Am interacționat cu un public divers cu percepții diferite despre cutremur: tineri nepăsători, convinși că nu au ce să pățească în cazul unui cutremur, bătrâni care se luptă de ani să consolideze blocul în care locuiesc, locatari sceptici care sunt convinși că riscul seismic este o invenție a rechinilor imobiliari sau persoane convinse că blocul lor e pe bile, deci nu au ce să pățească”, a explicat ONG-istul.

Astfel, asociația a început pregătirea elevilor, dar va lansa și un ghid de supraviețuire cu informații care pot salva viața cetățenilor.

”Începând de astăzi, pregătim elevi din București în cadrul unor sesiuni interactive și în paralel, vom propune Ministerului Educației un model de curs de pregătire pentru cutremur care să se repete la 6 luni, pentru ca elevii să poată asimila informațiile despre cutremur și să dezvolte un comportament responsabil. Lansăm la sfârșitul lunii martie, harta centrului vulnerabil al capitalei și un ghid de supraviețuire pentru cutremur Antiseismic District este o inițiativă lansată în 2019 de către ARCEN și Re:Rise, pentru informarea, educarea și pregătirea în caz de cutremur, care propune un set de acțiuni individuale, practice și responsabile pentru reducerea riscurilor în cazul unui cutremur major”, a explicat Alberto Groșescu.

De ce nu a funcționat până acum programul de consolidare

Principala problemă o reprezintă legislația proastă. Mai exact, legea prevede acordul tuturor proprietarilor pentru înscrierea în programul de consolidare. Astfel că, dacă un singur proprietar nu este de acord, că nu vrea, nu înțelege sau nu este interesat, clădirea nu poate fi consolidată. O altă problemă este că legea permite proprietarilor să închirieze apartamentele sau spațiile comerciale din aceste clădiri, astfel că nu sunt interesați să le consolideze fiindcă nu ei își pun viața în pericol și imobilul este o sursă de venit. Chiriașii fie nu știu, fie sunt bucuroși că au găsit un apartament situat într-o zonă bună la un preț mult mai mic.

Soluțiile pentru deblocarea programului ar fi eliminarea prevederii care obligă obținerea acordului tuturor proprietarilor și interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile cu bulină.

O altă problemă este birocrația și incapacitatea Primăriei Capitalei de a rezolva problema, dar și lipsa locuințelor de necesitate, unde se pot muta locatarii din blocurile aflate în consolidare.

Mai exact, lipsa transparenței la selectarea constructorului, alegerea unui constructor care nu a putut finaliza lucrările la timp sau întinderea lucrărilor și pe o perioadă de 10 ani, au dus la descurajarea proprietarilor să se înscrie în programul de consolidare.

Administraţia Municipală de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a primit de la Administraţia Fondului Imobiliar (AFI) locuinţele de necesitate situate în blocurile gemene din Piaţa Naţiunilor Unite. Acestea au fost igienizate şi amenajate, toate cele 128 de apartamente fiind ocupate de persoanele ale căror imobile trebuie consolidate.

În noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice funcționarea de spații publice în clădirile cu bulină.

„Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea (Spații publice cu altă destinație decât cea de locuința – spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauza de către autoritatea administrației publice locale competențe.”, se arată în lege.

Din păcate această prevedere nu este strict respectată.

Cum poți consolida imobilul

Proprietarii pot să-și consolideze clădirile singuri sau prin Programul Național de consolidare, cu ajutor de la stat. Programul național de consolidare a fost aprobat pentru prima oară în 1998, acesta vizând clădirile încadrate în clasa I de risc seismic cu peste P+4 etaje, construite înainte de 1940 și cuprindea un număr de 8 clădiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare. În anii următori, 1999 și 2000 au fost incluse alte 8 clădiri în programe anuale pentru proiectarea lucrărilor de consolidare. Proiectele au fost aprobate doar pentru o serie de clădiri deoarece proprietarii s-au răzgândit, susțin autoritățile.

În anul 2001, OG nr. 20/1994 care reglementa programul de consolidare a fost modificată și completată prin Legea nr. 460/2001 și au fost introduse noi obligații ale proprietarilor, respectiv acordul asociației de proprietari și instituirea și instituirea ipotecii legale a statului, ceea ce a condus la refuzul și altor proprietari cu privire la continuarea acțiunilor, respectiv execuția lucrărilor de consolidare. Aceste norme sunt valabile și în prezent.

Deși pregătirea documentațiilor tehnice privind consolidarea blocurilor a început în 1998, abia în anul 2001 Primăria a trecut la organizarea primelor licitații pentru contractarea execuției lucrărilor de consolidare.

Potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea lucrărilor este asigurată de Guvern și Primărie, banii urmând să fie recuperați de autorități în 25 de ani, de la terminarea lucrărilor, în rate fixe fără dobânda. Pentru proprietarii, persoane fizice ai locuințelor, pot beneficia de scutire de plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie.

Facilitaţi financiare

În cadrul programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic, familiile în care venitul net pe membru de familie este mai mic decât salariul mediu net pe economie, adică aproape 3.000 de lei, nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinței.

Suma este suportată în totalitate de la bugetul local. Familiile în care venitul net total este mai mic decât de 3 ori salariul mediu net pe economie, circa 9.000 de lei, plătesc doar 50% din valoarea lucrărilor de consolidare, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă.

Exista beneficii și pentru proprietarii persoane juridice sau proprietarii de spații comerciale din clădirile cu risc seismic.

Astfel, aceștia pot plăti costurile consolidării în rate egale, fără dobândă, timp de 25 de ani.