Sari direct la conținut

„Păstrați numerar acasă, în bancnote mici”, recomandă Banca Centrală Europeană. Cât cash ar trebui să aibă fiecare familie în cazul unei situații de criză

HotNews.ro
Foto: Dreamstime
euro-lei-bani, Foto: Dreamstime

Un nou studiu al Băncii Centrale Europene, care a analizat patru evenimente majore care au perturbat Europa, inclusiv pandemia și invazia Rusiei în Ucraina din 2022, arată că oamenii ar trebui să păstreze bani cash acasă pentru a face față situațiilor de criză.

Cererea pentru bancnote a crescut în Europa la fiecare dintre aceste crize, se arată în documentul intitulat sugestiv „Keep calm and carry cash” („Păstrează-ți calmul și ține bani cash la tine”), unde se mai precizează că moneda fizică are „o utilitate psihologică și practică distinctă”, potrivit CNN.

Constatările susțin recunoașterea tot mai largă în rândul autorităților că numerarul este „o componentă esențială a pregătirii naționale pentru situații de criză”, scriu cercetătorii.

Între 70 și 100 de euro de persoană sau o sumă suficientă pentru o săptămână de cheltuieli esențiale

De exemplu, autoritățile din Țările de Jos, Austria și Finlanda recomandă gospodăriilor să păstreze acasă între aproximativ 70 și 100 de euro de persoană, sumă suficientă pentru a acoperi nevoile de bază timp de circa 72 de ore.

În Suedia, recomandarea este ca fiecare gospodărie să păstreze suficient numerar pentru a acoperi cheltuieli precum mâncare, medicamente și combustibil pentru cel puțin o săptămână.

„Calculați costul total al acestor produse pentru o săptămână pentru familia dumneavoastră. Păstrați numerar acasă, în bancnote mici, pentru a putea face plăți în cazul în care metodele digitale de plată nu funcționează”, se arată în recomandările oficiale.

O „roată de rezervă” dacă pică sistemul de plăți electronice în caz de criză

Studiul Băncii Centrale Europene arată că, în momente de stres acut, populația percepe banii lichizi ca pe o modalitate sigură de păstrare a valorii și un mijloc de plată rezistent. Un astfel de episod a avut loc în aprilie, când o pană masivă de curent a afectat Spania și Portugalia, blocând terminalele de plată și obligând multe magazine să accepte doar numerar.

„Numerarul oferă o redundanță esențială – o ‘roată de rezervă’ – pentru sistemul de plăți”, scriu autorii studiului. „Această redundanță este vitală pentru orice sistem, deoarece niciun sistem nu este infailibil.”

Pandemia fără precedent de Covid-19 a dus la acumularea de numerar de către europeni pe perioade îndelungate, determinată de incertitudinea persistentă, inclusiv legată de veniturile lor viitoare, notează cercetătorii.

Între timp, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a declanșat o creștere a cererii de numerar, concentrată în țările care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Rusia. Acest lucru sugerează că „oamenii au reacționat la apropierea crescută de potențiale perturbări prin acumularea de lichidități portabile”, scriu cercetătorii.

Asigurarea faptului că europenii sunt pregătiți pentru posibile crize, precum războiul, a fost o prioritate pentru autorități în ultimii ani.

În martie, Comisia Europeană a emis un set de recomandări prin care cere cetățenilor Uniunii Europene să își facă rezerve de alimente și alte produse esențiale suficiente pentru a supraviețui cel puțin 72 de ore în caz de criză. Documentul, de 18 pagini, arată că Europa se confruntă cu o nouă realitate, mai sumbră, invocând războiul din Ucraina, sabotajul infrastructurii critice și războiul electronic drept factori principali.

Iar anul trecut, Suedia și Finlanda au actualizat ghidurile pentru cetățeni privind supraviețuirea în caz de război. Broșurile distribuite cetățenilor au inclus și instrucțiuni despre cum să te pregătești pentru întreruperi de comunicații, pene de curent și fenomene meteo extreme. Recomandările variau de la stocarea de apă îmbuteliată și produse de igienă, până la cultivarea de alimente comestibile acasă.

Foto: Dreamstime.com

INTERVIURILE HotNews.ro