Cum au ajuns ucrainenii ținta unor politicieni din estul Europei. Mesajele similare întâlnite în România, Cehia și în Polonia / Ce arată însă datele
Discursul îndreptat împotriva refugiaților ucraineni este folosit adesea de politicienii din România, Polonia și Cehia, iar multe dintre narațiunile folosite de politicienii din Europa de Est sunt asemănătoare, arată o analiză făcută de jurnaliști de la patru publicații europene, printre care și HotNews. Una dintre narațiunile des întâlnite: că refugiații ucraineni au mai multe drepturi și beneficii decât cetățenii acestor țări.
- Acest material a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Nicolae Cotruț (HotNews, România), Kata Moravecz (EUrologus, Ungaria) și Michal Kokot (Gazeta Wyborcza, Polonia) și Petr Jedlicka (Denik Referenfum, Cehia)
- Un studiu Eurostat arată că, la finalul lui iunie 2025, în Uniunea Europeană erau găzduiți 4.31 de milioane de cetățeni non-UE care părăsiseră Ucraina din cauza războiului. Dintre aceștia, 188.165 se află în România, 992.505 în Polonia, 40.892 în Ungaria și 378.420 în Republica Cehă.
Aproximativ 74.9% dintre români consideră că războiul din Ucraina afectează România în foarte mare și destul de mare măsură, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, realizat în luna septembrie.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, o parte dintre politicienii români au folosit conflictul ca armă electorală.
George Simion, președintele AUR, a spus că „românii sărăcesc pe zi ce trece, în timp ce ucrainenii își păstrează privilegiile și beneficiile sociale”. Alături de el, fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, spunea că „Ucraina este un stat inventat!”. Aceste mesaje sunt recurente la politicienii suveraniști din România. O retorică împotriva ucrainenilor a fost folosită și de alte partide care se numesc suveraniste.
Care sunt românii care îi „resping” pe ucraineni
Și asta în timp ce, în ciuda retoricii apăsate a unor politicieni, o mare parte dintre români nu le împărtășesc ideile, a explicat, pentru HotNews, Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
„Dacă analizăm cercetările serioase, reprezentative la nivel național, dincolo de excepțiile de pe rețelele sociale, românii se raportează în general cu un nivel ridicat de toleranță. Există, să spunem, aproximativ o cincime din populația, unul din cinci români, care consideră că refugiații din Ucraina, imigranții din Ucraina, reprezintă o mare amenințare pentru România”, explică Remus Ștefureac, într-un dialog cu HotNews.
„Restul populației nu rezonează cu acest lucru. În ceea ce privește zona cu intensitatea cea mai mare de respingere, acea cincime, constatăm, de exemplu, procente mai mari și chiar semnificativ mai mari rândul votanților AUR. De asemenea, constatăm în rândul persoanelor cu studii primare și în rândul persoanelor cu vârsta de 30-45 de ani, adică acele grupuri care, evident, au rezonat cel mai puternic la mesajele ostile transmise de AUR și liderii acestui partid”, mai spune directorul INSCOP.
„Atitudinea este alimentată de războiul hibrid”
Datele prezentate de expert sunt din prima parte a anului 2024. Acesta atrage atenția că analizele nu trebuie confundate cu „ceea ce receptăm în mod empiric în calitate de cetățeni care navighează pe rețelele sociale, unde intensitatea discursului agresiv la adresa cetățenilor ucraineni”.
Remus Ștefureac pune agresivitatea discursului anti-ucrainean din mediul online și pe seama războiului hibrid coordonat de Rusia. El spune că este o linie de propagandă intensă care s-a activat nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană, cu un accent sigur în țările est-europene.
De ce se leagă politicienii români de ucraineni
Pentru a înțelege care este motivul pentru care unii politicieni apelează la aceste mesaje, HotNews l-a contactat pe politologul Cristian Pîrvulescu.
„E foarte simplu, este strâns legat de naționalism. Ucrainenii sunt imigranții cei mai la îndemână. Nu cred că vorbim de o copiere automată a populismului și fascismului european în România, ci mai degrabă de o adaptare, de un sincronism, așa cum era și în perioada interbelică”, spune profesorul Pîrvulescu.
În viziunea acestuia, România are o „tradiție” a respingerii imigranților încă din perioada interbelică, când era vorba în special de evrei.
„Nici nu a existat o contra-campanie”
„Acum ea este transferată spre ucraineni sau spre nepalezi. Este o reutilizare a mitologiilor naționaliste și xenofobe, adaptate la momentul actual, și evident trebuie făcută o relație cu Rusia, pentru că toate acestea sunt folosite în favoarea Rusiei pentru a dezangaja statul român din susținerea Ucrainei”, a mai spus politologul.
El atrage atenția și asupra faptului că „în mintea oamenilor, inclusiv a celor care spun că nu au formată o părere clară, există foarte multe îndoieli cu privire la Ucraina, deoarece nici nu a existat o contra-campanie serioasă”, încheie profesorul Cristian Pîrvulescu.
Cum arată lucrurile în Polonia și Cehia
Sentimentul anti-ucrainean crește însă în Polonia și Cehia, unde sunt politicieni care răspândesc dezinformări, inclusiv că aceștia beneficiază de mai multe ajutoare din partea celor două țări, scrie Gazeta Wyborcza. Același mesaj întâlnit și la București.
Recent, pe 25 august, președintele polonez Karol Nawrocki și-a folosit dreptul de veto asupra unui amendament la legea privind asistența pentru cetățenii ucraineni, afirmând că se așteaptă ca guvernul să includă în lege o prevedere prin care alocațiile pentru copii să fie disponibile doar ucrainenilor care lucrează și plătesc taxe în Polonia.
În Polonia, ucrainenii au contribuit cu 2,7% la PIB
„Legea privind asistența pentru cetățenii ucraineni nu face această corecție. (…) Nu sunt de acord cu asta. «Polonia mai întâi, polonezii mai întâi» nu este doar un slogan de campanie”, a spus el, referindu-se la promisiunea sa electorală.
Potrivit unui raport Deloitte bazat pe datele Băncii Naționale a Poloniei, 78% dintre cetățenii ucraineni care locuiesc în Polonia sunt angajați. În plus, ucrainenii au contribuit cu 3,5 miliarde de euro la bugetul polonez și au adăugat 2,7% la creșterea PIB.
Mesajul preluat și în Cehia, în campania pentru parlamentare
Și în Cehia, tema refugiaților ucraineni este folosită tot mai des, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 3-4 octombrie.
Partidul de dreapta Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți, condus de miliardarul Andrej Babiš, este cotat cu prima șansă (32%) și concurează cu partidul de extremă dreaptă Libertate și Democrație Directă (SPD) al lui Tomio Okamura, cotat cu 12%.
Iar ambele partide răspândesc două mituri pe tema refugiaților ucraineni, scrie jurnalistul ceh Petr Jedlicka de la Denik Referenfum.
Unul este că refugiații ucraineni sunt tratați mai bine decât cetățenii cehi. Celălalt este că ucrainenii sunt atât de bogați încât nu au nevoie de ajutor sau că vin din regiuni unde nu există război.
De unde au pornit aceste mituri? În primul an după ce Rusia a atacat Ucraina, Cehia a oferit transport gratuit refugiaților ucraineni. În plus, copiii aveau locuri garantate în școli, iar familiile care găzduiau refugiați primeau compensații. Acum, mulți cehi cred că ucrainenii încă beneficiază de aceste beneficii.
„Totul pentru ucraineni, nimic pentru poporul nostru”
Totodată, pe rețelele de socializare sunt răspândite mesaje precum: „Totul pentru ucraineni, nimic pentru poporul nostru”, „Fiala (n.r. – Petr Fiala, premierul ceh) ia de la cehi și dă ucrainenilor”. Astfel de mesaje împotriva refugiaților ucraineni sunt folosite des de politicienii din ANO, SPD și partidul pro-rus „Stacilo” („Destul”; 8%), subliniază publicația Denik Referendum.
În timpul campaniei, membrii partidului lui Okamura (SPD) au anunțat că îi vor deporta pe ucrainenii care nu lucrează cu normă întreagă. Babiš a vorbit și el pe acastă temă, afirmând că îi va deporta „doar” pe cei care nu lucrează deloc.
Totuși, datele contrazic narațiunea că ucrainenii se bucură de condiții sociale mai bune.
Oficial, există 373.000 de refugiați ucraineni în Cehia, dar doar 89.000 dintre ei primesc beneficii. Jumătate dintre aceștia sunt copii, o treime sunt pensionari, precum și persoane cu dizabilități și femei care primesc indemnizații de maternitate. Jumătate dintre refugiați muncesc în Cehia și nu primesc niciun beneficiu.
Aceste beneficii, în Cehia, sunt de 180€, cu 10€ mai puțin decât beneficiul minim primit de un cetățean ceh șomer.
Impactul refugiaților ucraineni asupra economiei din Cehia e unul pozitiv
Datele arată, de asemenea, că economia cehă a beneficiat de pe urma acestora. În primul trimestru al acestui an, cheltuielile totale pentru ei s-au ridicat la 155 milioane de euro, în timp ce, în aceeași perioadă, aceștia au plătit 286 milioane de euro în taxe. O diferență de 131 de milioane de euro în beneficiul statului ceh.
Cum se folosește regimul de la Budapesta de ucraineni în discurs
Spre deosebire de Cehia, Polonia și România, în Ungaria, atenția se îndreaptă încă într-o măsură mai mică spre refugiați, ci mai mult spre regimul de la Kiev și război, scrie publicația EUrologus.
Actualul guvern Fidesz, condus de Viktor Orbán, acuză atât opoziția internă, cât și Uniunea Europeană că susțin războiul și că nu vor să negocieze cu Rusia sau să poarte discuții constructive. Iar în multe mesaje Ucraina și Rusia sunt puse pe picior de egalitate și sunt sugerate compromisuri care ar avantaja doar partea rusă, scrie publicația EUrologus.
Deși Orbán nu ia niciodată explicit partea Rusiei în legătură cu războiul, guvernul său devine din ce în ce mai ostil față de Ucraina.
„Ucrainenii ne vor fura locurile de muncă”
În acest an, guvernul a organizat un referendum, neobligatoriu, prin corespondență, adresat tuturor cetățenilor maghiari, întrebând dacă aceștia susțin aderarea Ucrainei la UE.
Iar textul de prezentare al acestui referendum, numit Voks25, este unul părtinitor, subliniază jurnaliștii din țara vecină.
„Scria că ucrainenii vor lua locurile de muncă ale maghiarilor și că apoi Ungaria va fi nevoită să plătească milioane de pensii pentru ucraineni. Chiar și mai absurdă era ipoteză că ucrainenii vor duce la creșterea criminalității și chiar vor aduce noi boli”, scrie Kata Moravecz de la EUrologus.
Campania a fost însoțită și de panouri stradale și reclame cu aceleași mesaje denigratoare, după cum le numesc jurnaliștii maghiari, în care apăreau și Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski.
Ce efecte au avut aceste mesaje asupra populației
În ciuda mesajelor anti-ucraineni, în Polonia, doar 19% din populație susțin eliminarea beneficiilor rămase pentru copiii ucraineni.
În Cehia, sondajele arată că mesajele populiste încă nu au dus la o schimbare majoră a percepției populației, față de anul trecut.
Majoritatea populației, 62% crede că ucrainenii s-au integrat bine. 22% dintre ei chiar ar vrea să accepte și mai mulți refugiați. În schimb, 22% cred că statul ar trebui să „trimită înapoi” pe refugiați.
În România, directorul INSCOP afirmă că, „o majoritate, adică peste 50%, este, în continuare, moderată pe acest subiect legat de atitudinea față de imigranții din Ucraina, față de populația din Ucraina”.
„Dar, sigur, există o parte importantă a populației României care, fie inițial a avut o atitudine ostilă, fie aceasta a fost alimentată, modelată, în timp, tocmai pe fondul acestui război hibrid dus de Rusia și pe fondul vehiculării narațiunilor anti-ucrainene”, a încheiat Remus Ștefureac.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro