Sari direct la conținut

Cancerul colorectal lovește tăcut. Conf. Dr. Vasile Bintințan, medic primar chirurg Regina Maria: „Din păcate, pacienții nu sunt obișnuiți să caute semnele bolii, ei așteaptă să apară simptomele, iar în acel moment boala este avansată deja”

Smile Media
Cancerul colorectal lovește tăcut. Conf. Dr. Vasile Bintințan, medic primar chirurg Regina Maria: „Din păcate, pacienții nu sunt obișnuiți să caute semnele bolii, ei așteaptă să apară simptomele, iar în acel moment boala este avansată deja”
Cancerul colorectal este al doilea cel mai letal tip oncologic în România, după cancerul pulmonar. Când este depistat în faze incipiente, cancerul colorectal este vindecabil/ Foto: Shutterstock

Incidența cancerului colorectal este în creștere peste tot în lume, devenind cel de-al treilea cel mai frecvent tip de cancer și a doua cauză de deces prin cancer la nivel global. Alături de creșterea speranței de viață, consumul de alimente procesate este una dintre cauzele pentru care incidența acestei boli este tot mai mare, iar România nu face excepție. Conf. dr.  Vasile Bintințan, medic primar chirurg cu experiență în chirurgia colorectală convențională, minim-invazivă și robotică la Spitalul Regina Maria Cluj, detaliază semnele de alarmă și soluțiile medicale moderne disponibile în prezent pentru tratarea acestei afecțiuni. 

De ce sunt atât de multe cancere colorectale

Conform datelor GLOBOCAN 2020, au fost estimate peste 1.930.000 de cazuri noi de cancer colorectal pe mapamond și peste 930.000 de decese, în anul 2020. Previziunile Agenției Internaționale de Cercetări în Cancer indică o creștere a cazurilor noi până la 3,15 milioane pe an în 2040 (+63%), respectiv 1,6 milioane de decese (+73%), iar țara noastră nu face excepție. „România s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp. Acest lucru a venit cu bune și cu rele, iar una dintre consecințe este faptul că alimentația și-a modificat compoziția. Pentru români a devenit o obișnuință să se aprovizioneze de la supermarket și să cumpere alimente deja procesate. Acestea conțin o cantitate crescută de compuși chimici care afectează mucoasa colonului și, în timp, declanșează procesul de carcinogeneză. De cele mai multe ori, la început este un polip care, dacă nu este detectat și extirpat, crește în dimensiuni, devine malign și se transformă într-un cancer invaziv care, având acces la vasele limfatice și sangvine, se poate răspândi în întregul corp”, atrage atenția conf. dr.  Vasile Bintințan.

În România, în 2020, au fost diagnosticate aproape 13.000 de cazuri noi de cancer colorectal, reprezentând 13,1% din totalul cancerelor înregistrate în anul respectiv, potrivit statisticilor Agenţiei Internaţionale de Luptă Împotriva Cancerului citate de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC). În același an, cancerul colorectal a provocat aproximativ 6.800 decese în România, fiind al doilea cel mai letal tip oncologic după cancerul pulmonar (≈10.000 decese).

„Operăm mult mai mulți pacienți cu cancer colorectal, atât în urgență, cât și electiv, față de acum 25 de ani, când îmi începeam eu cariera de rezident în chirurgia generală”, a mărturisit dr. Bintințan.

Dieta și stilul de viață pot preveni cancerul colorectal sau dimpotrivă…

Schimbările de stil de viață și de alimentație din ultimele decenii au influențat sănătatea oamenilor și nu întotdeauna în bine. De exemplu, s-a dovedit că un consum excesiv de carne roșie procesată este asociat cu un risc crescut de cancer. Acest lucru a determinat Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer (IARC, parte din Organizației Mondiale a Sănătății) să clasifice consumul de carne procesată drept factor carcinogen cert (Grupa 1) și consumul de carne roșie ca factor probabil carcinogen cu rol în dezvoltarea cancerului colorectal (Grupa 2A). 

„Există dovezi suficiente că la oameni consumul de carne procesată cauzează cancer colorectal… iar consumul de carne roșie este foarte probabil cancerigen pentru oameni”, arată raportul IARC.

Fundația Mondială de Cercetări în Cancer (World Cancer Research Fund), împreună cu Institutul American pentru Cercetări în Cancer (American Institute for Cancer Research), monitorizează dovezile privind dieta, stilul de viață și prevenția cancerului colorectal.

„Riscul relativ cumulat de cancer colorectal a fost de 1,28 (interval de încredere 95%: 1,12–1,47) pentru cea mai mare față de cea mai mică categorie de consum de carne roșie”, potrivit Fundației Mondiale de Cercetări în Cancer.

Alți factori de risc implicați în apariția cancerului colorectal sunt consumul de alcool și consumul scăzut de legume sau de fructe. Excesul ponderal și mai ales forma sa extremă, obezitatea, sunt de asemenea recunoscute drept factori de risc pentru apariția cancerului colorectal. 

Simptome variate, diagnostic adesea tardiv

Simptomatologia cancerului colorectal diferă în funcție de localizarea tumorii și de stadiul acesteia. „Dacă tumora se dezvoltă într-o arie a intestinului care este mai largă, cum este cecul sau colonul ascendent, aceasta are mai mult timp la dispoziție până când reușește să blocheze lumenul intestinului și să producă unul dintre cele mai frecvente simptome cu care pacienții se prezintă în urgență și anume ocluzia intestinală, cunoscută popular drept «încurcătură» a intestinului. Pe de altă parte, dacă această tumoră se dezvoltă în zonele mai ușor accesibile examenului clinic, cum ar fi la nivelul canalului anal sau a rectului, atunci semnele de alarmă apar mai precoce și sunt reprezentate de tulburări de scaun, fie prin constipație supărătoare, fie prin secreții lichidiene exteriorizate la nivelul anusului între scaune, prezența de sânge în scaun și alte semne ce sigur că alertează pacienții. Dacă tumora se dezvoltă într-o zonă mai îngustă a tractului colonic, cum ar fi colonul descendent sau sigmoidian, apare complicația menționată anterior, ocluzia intestinală. Aceasta este caracterizată de faptul că materiile fecale nu pot depăși obstacolul produs de tumoră și se acumulează în colon, în amonte, fapt ce produce tulburări grave ale funcționării organismului. Iar dacă nu se intervine de urgență, aceste tulburări vor duce la deces. Din păcate, pacienții nu sunt obișnuiți să meargă la medic să verifice dacă nu cumva în colon sau rect s-a dezvoltat o tumoră care este încă mică și nu produce simptome. De cele mai multe ori, pacienții sunt ignoranți față de această patologie, iar atunci când apar semnele și în sfârșit decid să se investigheze, tumora este deja avansată. Și, în multe dintre cazuri, s-a împrăștiat și în alte organe, cum ar fi ficatul sau plămânii”, a semnalat medicul chirurg. 

Screeningul salvează vieți

Conf. dr. Bintințan subliniază că în România anului 2025, țară membră a UE, nu ar mai fi de dorit ca această boală să fie diagnosticată preponderent în stadii avansate.  

„Fiind deja recunoscut că incidența cancerului colorectal este în creștere, mai ales la cei tineri, cred că este absolut obligatoriu să fie instituite programe naționale de screening pentru depistarea acestuia în stadii inițiale, care pot fi tratate prin metode mult mai moderne, mai puțin invazive, atât endoscopic, cât și ulterior, printr-o chirurgie minim-invazivă, laparoscopică sau robotică. Acum dispunem de multiple metode moderne și eficiente de tratament, adaptate localizării și stadiului tumorii”, spune conf. dr. Bintințan. 

Chirurgia rămâne principala metodă de tratament al cancerului colorectal. Totuși, există două categorii extreme de cazuri în care chirurgia nu este necesară. În prima instanță, sunt polipii colonici care sunt descoperiți cu ocazia colonoscopiei, fie de screening, fie efectuată pentru semne clinice de alertă. Dacă acești polipi nu sunt suspecți, ei sunt îndepărtați în cadrul acelei colonoscopii, iar pacientul scapă de spectrul unei intervenții chirurgicale. De aici și importanța mare a screening-ului endoscopic la categoria pacienților cu vârsta de peste 45 ani.

O altă extremă în care chirurgia poate fi evitată este cea a pacienților cu cancer rectal invaziv care au răspuns excelent la radiochimioterapie, atât de bine încât tumora pur și simplu a dispărut, s-a topit. Se pare că protocoalele moderne de radiochimioterapie pot obține un astfel de rezultat de succes în până la 40% din pacienții cu cancer de rect. „Totuși, trebuie să fim încă circumspecți pentru că la unii dintre acești pacienți tumora reapare după o perioada de timp, iar atunci evoluția ei este mai agresivă, deci selecția pentru tratament non-chirurgical trebuie foarte bine cumpănită și decisă de o echipă multidisciplinară competentă”, atenționează medicul.

Chirurgia rămâne esențială și în ultimul timp a devenit tot mai rafinată

În restul cazurilor, chirurgia rămâne una dintre metodele principale de tratament la pacienții cu cancer colorectal și își are locul bine stabilit în cadrul tratamentului. „Țin să punctez faptul că întreaga strategie terapeutică este stabilită de echipa multidisciplinară care include medic gastroenterolog, oncolog, radioterapeut, chirurg, asistenta de stomaterapie, psihoterapeut, urolog, etc. iar decizia terapeutică este diferită, în funcție de caracteristicile, stadiul și localizarea tumorii. Uneori, chirurgia este prima etapă de tratament, urmată sau nu de chimioterapie, în alte cazuri, se începe cu radiochimioterapie urmată de una sau mai multe intervenții chirurgicale programate, între care pot exista perioade de îngrijire a diferitelor tipuri de stome. Este un proces complex, îndelungat, dificil pentru pacient, dar rezultatul final merită întregul efort”, adaugă medicul chirurg. 

Cancerul de rect presupune adevărate provocări de tratament. De cele mai multe ori, este necesară administrarea chimioterapiei și radioterapiei înainte de operație, urmate de o perioadă de așteptare de 10, 12 chiar 14 săptămâni, după care se decide și se efectuează intervenția chirurgicală, dacă pacientul nu se află în categoria celor 40% la care tumora a dispărut complet. Înainte, mulți dintre pacienți cu cancer de rect mediu și inferior, rămâneau cu stome permanente, ceea ce le altera profund calitatea vieții și stima de sine. Astăzi, tehnologia și chirurgia modernă permit refacerea tranzitului intestinal și reduc impactului negativ al intervenției chirurgicale asupra calității vieții pacientului.

Deciziile sunt uneori dificil de luat, sunt necesare investigații complexe și este importantă experiența echipei medicale care evaluează cazul.

„Nu poți face o operație extensivă la un pacient cu risc operator major. Deciziile trebuie adaptate fiecărui caz în parte”, a specificat dr. Vasile Bintințan.

„Această chirurgie este supraspecializată. Ea trebuie efectuată de echipe competente și experimentate, capabile să realizeze rezecții în limite de siguranță, ceea ce uneori presupune efectuarea de rezecții multiviscerale și să asocieze o limfadenectomie corectă, care oferă pacientului șanse crescute de supraviețuire,” a afirmat chirurgul.

Chirurgia robotică: Un pas înainte

Conf. dr. Bintințan este unul dintre medicii care folosesc activ chirurgia robotică, în special în cazurile de cancer rectal. „Chirurgia robotică s-a remarcat prin avantajele pe care le are față de chirurgia laparoscopică în spațiile mici, înguste, îndepărtate, cum este pelvisul. Aici vizualizarea și precizia robotică sunt superioare chirurgiei laparoscopice,” este părerea medicului.

Spitalul Regina Maria din Cluj beneficiază de această tehnologie, iar echipa coordonată de conf. dr. Vasile Bintințan are deja o experiență solidă.

„În ultimii ani, în lume, tot mai multe intervenții de chirurgie generală, chirurgie oncologică, chirurgie viscerală sunt realizate prin abord robotic, iar ultimele studii arată un avantaj semnificativ al pacienților cu cancer de rect operați robotic, față de cei operați prin alte metode. Una dintre explicații este vizualizarea excepțională 3D oferită de sistemul robotic care permite identificarea mai facilă și prezervarea nervilor din jurul rectului, ceea ce protejează funcțiile urinară și sexuală ale pacienților. O altă explicație este meticulozitatea deosebită a disecției robotice care are drept efect o alterare mai redusă a funcțiilor generale ale organismului, determinate de stresul chirurgical, semnificativ mai mic decât chirurgia clasică, dar și față de cea laparoscopică. Noi avem o foarte bună experiență în chirurgia laparoscopică colorectală și nu numai însă, pe măsură ce experiența noastră în chirurgia robotică a crescut, i-am înțeles și prețuit avantajele. Și acum putem oferi un abord minim-invaziv și pacienților cu tumori foarte jos situate, mai ales cei obezi, pe care până acum îi îndrumam spre un abord clasic din pricina limitelor chirurgiei laparoscopice în aceste situații particulare. Noi, din fericire, avem acces la acest tip de chirurgie în Spitalul Regina Maria din Cluj și efectuăm intervențiile chirurgicale pentru patologie neoplazică rectală prin abord robotic în deplină siguranță, fiind pe deplin mulțumiți de rezultatul obținut”, a afirmat medicul.

În cancerul colorectal chirurgia de excelență, însoțită de tratamente oncologice corect aplicate, au drept efect final creșterea speranței de viață a pacienților, reducerea complicațiilor și a efectelor secundare asociate tratamentelor. „Cred că acesta este argumentul suprem pentru o medicină practicată la cele mai înalte standarde”, a concluzionat conf. dr. Vasile Bintințan. 

Articol susținut de Regina Maria

Alegeri București 2025 - Sondaje Live | HotNews.ro