„Oboseala” lungului război stârnit de Rusia este o realitate de care societățile europene nu scapă, iar România nu face excepție. HotNews a mers într-o țară model în Europa Centrală și de Est în privința atitudinii față de agresiunea Rusiei: în Polonia. În articolul de astăzi, vorbesc oamenii obișnuiți, cei pe deasupra cărora zboară dronele, intersectându-se cu dezinformările care le însoțesc. 

Halina își îngrijește cu gesturi măsurate grădina frumoasă de legume, în care cultivă dovleci, sfeclă, castraveți și roșii. În ciuda aerului liniștit, femeia în vârstă de 75 de ani vorbește despre spaima care a cuprins-o după ce, într-o dimineață ca toate celelalte, solii războiului început de Rusia au forțat porțile cerului și i-au zdruncinat rostul. 

Suntem aproape de granița cu Belarus și de cea cu Ucraina, în voievodatul Lublin. În urmă cu trei săptămâni, în comuna Dębowa Kłoda, drone rusești căzute din cer au răscolit pământul de pe câmpuri și au scos la suprafață frici primordiale. 

Amintiri cu soldații ruși venind

La acea oră, fiul ei tocmai terminase de așezat niște piese de mobiler una peste cealaltă. Halina a auzit cum totul se prăbușește de la explozia care a zguduit pământul. „Am auzit o bubuitură, totul s-a cutremurat. Avioanele militare zburau deasupra noastră. Am crezut că începe războiul. Toată lumea e îngrozită, dar nu avem ce face”, zice Halina. 

Temeri mai vechi au ieșit din șifonierul memoriei colective. Ea își amintește cum mama ei îi povestea că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fugea de ruși și se ascundea împreună cu familia în pădure. 

Acum, dacă rușii vor veni, se simte lipsită și de această protecție oferită de natură înaintașilor ei. „Pe atunci aveai unde să fugi. Acum pădurile au fost tăiate. Unde să ne ascundem? Ce să pregătim? Primăria ne-a spus să avem haine și medicamente la îndemână, dar unde să mergem? Nu avem unde. Ce se întâmplă, se întâmplă”, oftează ea. În voce, resemnarea alternează cu neîmpăcare, iar tonul exprimă mai mult decât cuvintele.

O firmă poloneză domină un costisitor clasament în România

În România, Polonia are o forță deseori necunoscută. Un singur exemplu. Nu Coca Cola, nu OMV Petrom, nu Dacia Renault, nu Dedeman, ci o firmă poloneză, Zdrovit, axată în special pe suplimente alimentare, este compania cu cel mai mare buget de publicitate cheltuit pe televiziunile din România în 2024. 

Sute de firme, mari și medii, cheltuiesc anual 400 de milioane de euro pe publicitatea TV din România, conform studiului Media Fact Book, realizat de agenția Initiative Media. Dintre aceste firme, arată datele consultate de HotNews din piața de publicitate, polonezii de la Zdrovit sunt lideri absoluți la investițiile în publicitatea TV. Următoarea companie e la 40% din buget în spatele polonezilor.

Dar pozițiile de start dintre Polonia și România nu au fost niciodată egale, nici economic și nici ca deschidere față de lume. În 1979, devenit papă, cardinalul Karol Wojtila, 58 de ani, și-a vizitat țara natală. Polonia avea atunci 36 de milioane de locuitori, dintre care 11 milioane l-au întâmpinat pe Papa Ioan Paul a II-lea în diversele orașe pe unde a fost. În fața revărsării de afecțiune pentru Papă, șocul regimului comunist a fost imens. 

Pawel Skibinski, profesor de istorie din Varșovia, mărturisea într-o carte că a fost una dintre cele mai puternice dovezi, pentru întreaga lume, dar mai ales pentru un Occident orbit parțial de ideologia stângistă, că „există o disonanță majoră între ideologia oficială comunistă și politicile regimului și sentimentele unei mari părți a societății, ceea ce putea constitui un factor major de destabilizare pentru regimul comunist”. 

În 1979, când Papa Ioan Paul al II-lea vizita Polonia, la aeroportul Otopeni Nicolae Ceaușescu îl primea pe preşedintele Guineei, Ahmed Sékou Touré.

Vizită în Estul Poloniei

La final de septembrie 2025, în comuna Dębowa Kłoda, în estul îndepărtat al Poloniei, mai mulți soldați din Forțele de Apărare Teritorială stau aliniați pe partea dreaptă a drumului, pe linia de demarcație a șoselei. 

Au fețele acoperite, rucsacuri în spate și nu vorbesc cu sătenii ori cu noi, jurnaliștii. Ceva mai târziu, întâlnim într-un luminiș un alt pâlc de soldați. Nici ei nu vorbesc, iar o tânără în unifomă militară ne spune hotărât și sec, înainte să se urce în camionul venit să îi preia, că dacă vrem să știm ceva, să trimitem o solicitare purtătorului de cuvânt al unității militare. 

Câteodată, în timp ce luăm la pas ulițele, zgomotul produs de un avion militar sparge liniștea satelor. Soldații tăcuți și avioanele nevăzute îți dau sentimentul că viața în estul Poloniei se desfășoară deja sub umbra conflictului de la graniță.

Femeia care a avut în grijă comunitatea

Grażyna Lamczyk, 72 de ani, este primar în Dębowa Kłoda și își amintește dimineața de 10 septembrie drept una dintre cele mai tensionate din 2018 încoace, de când conduce comuna. 

„Zburau multe avioane, iar locuitorii m-au sunat de la ora șase, întrebând ce se întâmplă. La început nici eu nu știam, apoi am aflat de la Centrul de Gestionare a Crizelor despre dronele care pătrunseseră pe teritoriul Poloniei”, spune ea. 

Femeia s-a urcat în mașină și a mers în sate să stea de vorbă cu oamenii pe care îi reprezintă. Se relatau două explozii puternice. Ulterior, primarul a aflat de la reprezentanții Ministerului Apărării că „pe teritoriul comunei fusese doborâtă o dronă și urmau să sosească specialiștii”. 

Potrivit presei locale, a fost vorba despre cel puțin o dronă, iar fragmente ale unui astfel de obiect au fost găsite pe raza a doua sate. Grażyna Lamczyk relatează că prima ei grijă a fost să îi liniștească pe oameni. 

„Am transmis un mesaj de calm și am convocat imediat ședințe cu angajații și liderii de sate”, spune Grażyna Lamczyk. Totodată, le-a transmis părinților elevilor că școlile din sat, două la număr, rămân deschise, dar că au libertatea de a-și ține copiii acasă, dacă se simt îngrijorați. Unii au făcut-o.

Casa cu acoperișul distrus și stângăciile de comunicare ale autorităților

Grażyna Lamczyk se simte ușurată că în comuna ei nu au existat victime sau pagube materiale în urma incidentului din dimineața zilei de 10 septembrie. În comuna învecinată, Wyryki, însă, casa unei familii a fost avariată serios, iar oamenii au fost nevoiți să se mute într-un spațiu pus la dispoziție de primărie. 

Casa distrusă de dronă din comuna Wyryki. Foto: Adelina Mărăcine / Hotnews

În mod neașteptat întâmplarea din Wyryki a avut, printr-un efect de bulgăre de zăpadă, consecințe nebănuite în Dębowa Kłoda. 

Potrivit versiunii inițiale prezentate de autorități, casa a fost avariată în dimineața zilei de 10 septembrie de o dronă care a căzut pe acoperiș. Ulterior, după dezvăluirile făcute de  Rzeczpospolita, oficiali din domeniul apărării au admis că daunele au fost provocate de o rachetă de pe un avion militar polonez (n.r. F16), care a interceptat drona și au subliniat că o anchetă este în curs de desfășurare. Casa mai este astăzi în picioare pentru că racheta nu a explodat. 

„Toată responsabilitatea pentru pagubele aduse casei din Wyryki revine autorilor provocării cu drone, adică Rusiei. Serviciile competente vor informa publicul, guvernul şi preşedintele despre toate circumstanţele incidentului după finalizarea anchetei”, a scris premierul polonez Donald Tusk pe rețeaua X.

Faptul că autoritățile poloneze au spus de abia în urma dezvăluirilor din presă că o rachetă militară și nu drona în sine a avariat casa din Wyryki alimentează neîncrederea unora dintre locuitori în stat și adâncește diviziunea deja existentă în societatea poloneză. 

Sala de sport cu bani europeni

În ziua în care am ajuns în Dębowa Kłoda, Grażyna Lamczyk se întâlnea cu reprezentanții mai multor sate pentru a discuta despre co-finanțarea sălii de sport pe care comuna o construiește cu ajutorul banilor europeni. Înaintea întâlnirii, am putut vorbi cu aceștia despre Rusia, drone și război, dar și despre viața lor de oameni care cultivă pământul și încearcă să își vândă produsele pe o piață din ce în ce mai concurențială. 

Ședința are loc într-o construcție mică de lemn din satul  Krzywy Wierzba-Kolonia, în apropierea căruia a căzut o dronă. De-o parte, la masa dreptunghiulară de lemn stă primărița, de cealaltă, pe scaune câțiva fermieri și directoarea școlii din localitate. Între ei, suntem noi, jurnalistele, și translatorul polonez care ne mijlocește discuția. Oamenii ne privesc cu un amestec straniu de ceva curiozitate, un strop de bunăvoință naturală față de oaspeți din altă țară și neîncredere cât cuprinde în jurnaliști. 

Suspiciune față de jurnaliști: „Vreți să testați societatea?!”

De la început, se dezvăluie, clară ca lumina zilei, suspiciunea. „De ce ne întrebați toți cum ne simțim (n.r. după incursiunea dronelor)? Nu doar voi, din România, ci toată mass-media, din Italia, din America, ne tot întreabă asta. De ce? Vreți să testați societatea?! Nimic rău nu s-a întâmplat, de fapt, și nu înțeleg de ce armata nu spune asta din capul locului”, izbucnește un domn cu ochelari. 

Le spunem că am vrea să știm dacă percepția lor asupra siguranței s-a schimbat după data de 10 septembrie și dacă simt nevoia să fie mai pregătiți pentru o eventuală criză. E o formulare clasică, dar ea sună inutil de complicat aici, printre cei mai amenințați cetățeni ei UE.  

„Cred că armata ar trebui să fie mai pregătită pentru atacuri cu drone, nu noi, cetățenii. Noi nu avem nicio informație de la guvern. Toți credem că a fost un accident și sperăm să se termine repede”, răspunde un localnic.

„Ar trebui construite adăposturi. Cel mai apropiat adăpost e la 40 de kilometri, acolo pot ajunge poate 50 de oameni”, atrage atenția altcineva. 

„Încrederea mea a ajuns la zero”

Prezența soldaților, care de două săptămâni vin și pleacă din zonă fără să vorbească cu oamenii, naște la rândul ei, suspiciuni „După două zile armata a anunțat că a terminat cu căutarea dronelor și noi vedem că, după două săptămâni, încă le caută”, susțin oamenii. „Noi ne cunoaștem toți între noi pe o rază de 30 de kilometri. Știm ce se întâmplă înainte să vină armata”, mai auzim.

Spun că n-au avut niciodată prea mare încredere în autorități. „Întotdeauna am crezut că trebuie să verifici tot ce spune guvernul, să nu crezi nimic pe cuvânt. După acest incident, nu mai cred nimic din ce spune guvernul. Încrederea mea a ajuns la zero”, e categoric un fermier. 

Acesta face referire și la informațiile neconfirmate oficial, potrivit cărora casa ar fi fost lovită, de fapt, de o rachetă provenită de pe un avion F35 norvegian sau olandez. „Politicienii spun că a fost un F-16, dar noi știm că a fost un F-35, pentru că l-am văzut cu ochii noștri. Era foarte jos și diferențele dintre avioane sunt mari. Au schimbat versiunea la F-16 doar ca să-i protejeze pe olandezi”, mai spune acesta. 

Tot el este cel care comentează ironic: „Noi ne descurcăm singuri, numai să nu-și arunce guvernul rachetele în casele noastre”. 

„Provocarea ucraineană”. O narațiune răspândită pe rețelele sociale

De aici, mai este un singur pas până la îndoielile legate de originea dronelor care au ajuns pe teritoriul polonez. 

„Ukraińska prowokacja”, auzim și înțelegem despre ce este vorba înainte să ni se traducă. Unii localnici susțin că ar fi vorba despre „o provocare ucraineană”, că dronele ar fi fost trimise de Ucraina „pentru a atrage Polonia și NATO în războiul cu Rusia”. 

Imediat după violarea spațiului aerian de către dronele rusești, pe Facebook și TikTok au apărut, de altfel, postări care susțineau această teză. Directoarea școlii o îmbrățișează fără rezerve: „Am văzut pe Facebook un oficial ucrainean care a spus că aceste tipuri de drone sunt produse în Ucraina tocmai pentru ca forțele NATO să fie implicate în război”, susține. Nu poate spune unde exact a văzut această postare și despre ce oficial e vorba. Însă e convinsă că „oricine poate face o astfel de dronă”. 

Fermierii cu care stăm de vorbă leagă incidentul de Wyryki  de un accident, petrecut în urmă cu doi ani, tot în estul Poloniei, în voievodatul Lublin. Atunci, o rachetă ucraineană trimisă, cel mai probabil, să intercepteze o dronă rusească a căzut peste o instalație de uscare a grânelor și a ucis doi cetățeni polonezi. 

Deși cele două incidente nu sunt corelate în niciun fel, întâmplarea de atunci susține pentru ei teza „provocării ucrainene”. 

O astfel de narațiune, contrazisă de descoperirile factuale și de experții în apărare, servește intereselor Rusiei, în Polonia, o țară a cărei populație se opune, în majoritate covârșitoare, politicii agresive a acestui stat. 

Când îi întrebăm pe oameni de unde își iau informațiile, cineva spune Facebook, altcineva Gazeta Polska. Altcineva spune că are mai multe surse de informare. „În general, citesc mult, compar sursele și filtrez. Dacă citești 100 de articole, îți dai seama unde e adevărul.”

Ne apropiem de finalul discuției și fermierii revin încet încet la problemele lor zilnice: costurile de producție care cresc în timp ce ei sunt presați să țină prețurile jos, concurența făcută de grâul ucrainean și frica de acordul de liber schimb dintre UE și Mercosur, din care fac parte țările din America Latină, Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay. 

Acordul înlătură o serie de bariere comerciale care îi protejează pe producătorii europeni. „Dacă vine și Mercosur, noi, fermierii, nu vom mai avea niciun viitor. Vom da faliment”, se tem agricultorii.

Primarul din Wyryki ne fotografiază legitimațiile de presă de teamă să nu fim troli ruși

După discuția cu fermierii ne întâlnim cu primarul din Wyryki, Bernard Błaszczuk, care vrea să discutăm nu într-o clădire a administrație locale, ci în aer liber, în fața fostei biserici ortodoxe din Suchawa – ridicată în 1912 și transformată astăzi în lăcaș catolic. Înainte să apucăm să punem o întrebare, ne cere legitimațiile de presă și le fotografiază. 

„Îi sfătuiesc și pe localnici să facă la fel – să nu vorbească cu oricine se dă drept jurnalist, mai ales dacă are doar un telefon. Am avut deja cazuri când cuvintele au fost manipulate cu inteligență artificială, pentru a răspândi minciuni. De aceea, verific întotdeauna acreditările celor care vin să discute cu mine”, a explicat el. 

Primarul ne relatează că partea de est a Poloniei este supusă constant dezinformărilor și partea Rusiei și că acest lucru a devenit și mai evident în urmă cu trei săptămâni.

„În cazul dronelor și al zvonurilor că ar fi fost lansate din Ucraina avem, de fapt, activitatea propagandei ruse și a trolilor ruși, care încearcă să strice cât mai mult relațiile din societate. De aceea, încerc mereu să le transmit oamenilor că trebuie să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când primesc informații.”  

Deep-fake realizat cu AI

Bernard Błaszczuk susține că au existat materiale false făcute cu ajutorul AI despre casa avariată din Wyryki.  

„Din păcate, am avut cazuri când cineva a venit doar cu un telefon, a filmat un localnic și apoi, folosind inteligență artificială – programe precum SORA sau altele – a modificat acel material pentru a răspândi dezinformare. Și da, asta s-a întâmplat chiar aici”.

„Într-un material manipulat apărea că locuința distrusă nu era a unor cetățeni polonezi, ci a unor ucraineni. Aceasta a fost o informație falsă pe care a trebuit să o contracarăm rapid imediat, inclusiv cu sprijinul poliției. A existat, de exemplu, o altă dezinformare că o furtună a distrus casa, făcută cu ajutorul unor poze realizate tot cu AI”, mai spune primarul. 

Să invoci alte dezastre ca să acoperi ce ai provocat e o regulă a propagandei încă de la startul războiului pornit de Rusia. Ne amintim de momentul în care rușii au lansat poze false în care au spus că primul bloc civil lovit de ei cu o rachetă a fost, de fapt, distrus de o explozie de gaze.

Primarul Bernard Błaszczuk: „Statul nu ascunde nimic”

Îl întrebăm pe primarul Bernard Błaszczuk cum crede că au contribuit contradicțiile din comunicarea oficială la neîncrederea care s-a creat în jurul comunității. 

„Trebuie să înțelegem că procuratura are nevoie de timp pentru a aduna probe și a emite un comunicat oficial. Până atunci, orice altceva este speculație. Din păcate, trolii ruși au făcut mult rău, au răspândit dezinformare și au încercat să semene neîncredere în guvern. Un obiect greu a căzut peste casă, asta știm cu siguranță, dar dacă a fost dronă sau rachetă, trebuie stabilit oficial. Statul nu ascunde nimic. Dezinformarea e cea care a creat haosul.”

El compară situația actuală cu un accident aviatic recent: „Am avut, de fapt, o situație similară. În timpul unor exerciții de zbor, un pilot militar a murit. A fost acum ceva timp. Există o mare probabilitate ca totul să fi fost cauzat de o pierdere de cunoștință sau o eroare a pilotului, pentru că a fost un accident de avion. Dar nici până astăzi nu avem un anunț oficial despre ceea ce s-a întâmplat, pentru că toate acestea sunt analizate în detaliu. Situația este asemănătoare și acum. Diferența este că atunci nu au existat dezinformări răspândite de troli și niciun atac asupra statului sau asupra cetățenilor.”

Dr. Beata Gorka Winter: „Nimeni nu are un glob de cristal”

La 200 de kilometri distanță, în capitala țării, dr. Beata Gorka Winter expertă în securitate internațională și profesor la Universitatea din Varșovia, vorbește despre felul în care au ajuns autoritățile poloneze să facă erori de comunicare în acest caz.

„Problema este că oamenii vor să afle adevărul imediat, ceea ce este imposibil, pentru că, uneori, investigarea cazului durează zile sau săptămâni. Nimeni nu are un glob de cristal, să poată spune, aceasta este drona rusească sau o dronă din Belarus. Ca urmare a presiunii uriașe a cetățenilor, guvernul încearcă să răspundă imediat, făcând greșeli. Și apoi oamenii spun: E ceva ascuns aici”, este de părere experta. 

În opinia sa autoritățile ar trebui să comunice într-un fel diferit cu cetățenii în astfel de situații. „Probabil că guvernul ar trebui să schimbe strategia de comunicare. În astfel de situații, poate spune: avem mai multe obiecte care au intrat în spațiul nostru aerian, investigăm și vă vom informa în două săptămâni ce am găsit”.

„Poate că ar fi o strategie mai bună decât să facă declarații la cald, pentru că în război lucrurile se schimbă foarte repede și ceea ce știm azi s-ar putea dovedi greșit, în zilele următoare. Așadar, probabil că guvernul ar trebui să facă o schimbare, dar ce pot spune, fără nicio îndoială, este că nu au fost dispozitive ucrainene”, afirmă Beata Gorka Winter.

În luna septembrie, drone rusești au pătruns neautorizat și în spațiul aerian al României, iar provocările din partea Rusiei la adresa Europei s-au înmulțit. Îi spunem interlocutoarei noastre că România a ales atunci să nu doboare obiectele care au intrat în spațiul său aerian. „Până acum, nici Polonia nu le-a doborât”, punctează experta, care subliniază că nu a fost prima incursiune a unor drone rusești în această țară. Nici măcar Polonia, avansată față de noi, nu a învățat dintr-o dată.

În zilele următoare, pe HotNews, continuarea reportajelor din Polonia.