VIDEO Cum a scos Micutzu Biblia într-o discuție legată de Călin Georgescu și pensiile speciale
Dezbaterea Micutzu vs Tolo a avut loc sâmbătă și a fost transmisă live pe canalul de Youtube al redacției Snoop. Emisiunea care poate fi urmărită aici face parte din proiectul „România vorbește”, o încercare de a sparge bulele și o invitație la care poate participa oricine vrea să discute cu oameni care au păreri opuse de a le sale. Printre temele abordate în dezbatere au fost: Călin Georgescu, pensii speciale, votul în diaspora și vaccinarea obligatorie.
E normal ca statul român să-i deschidă procese lui Călin Georgescu cu afirmații din interviurile acestuia, de genul că oculta mondială va băga România în război, socotind aceste declarații amenințări la siguranța națională? Apreciatul actor și stand up Cosmin Nedelcu (Micutzu) spune că „Da”, în timp ce jurnalistul Cătălin Tolontan spune că „Nu”.
E doar una dintre temele care îi desparte pe cei doi, dar despre care au acceptat să discute, față în față.
Dezbaterea, fără moderator, a început cu întrebări propuse celor doi din partea redacției Snoop. Aveți mai jos o variantă simplificate a dezbaterii, care a fost lungă și cu multe argumente dezvoltate de ambele părți.
Ce îți place la viața din România și de ce ?
Micutzu: Sincer, celebritatea pe care am obținut-o muncind. Și recunosc că îmi oferă un statut privilegiat. Sigur, muncind. Apoi căldura oamenilor este important de menționat. Bineînțeles, avem o țară frumoasă.
Cătălin Tolontan: Ce-mi place mie în România? Pe locul 1, liberatea, pe locul 2, libertatea și pe locul 3 libertatea. Pentru că am trăit într-o epocă în care să avem discuția asta în care să fim în dezacord nu se putea. De aceea pun libertatea să ocupe tot podiumul. Amintesc și tinerii, de la care eu învăț enorm. România de azi este a tinerilor și a libertății.
Micutzu: ”Corupția și incompetența merg mână în mână”
Ce te sperie cel mai mult la evoluțiile actuale ale societății românești și de ce?
Micutzu: Baza pleacă de la un sistem care este foarte alambicat, foarte greu de pus la punct și în foarte multe cazuri profund corupt. Este greu să ajungi să ai un popor educat, sănătos. Și în 2025, statul ne dă semne clare și dovezi că nu este aproape de un moment în care să spunem că nu am votat răul mai mic. Sau în continuare spunem că nu suntem reprezentanți acum, în mod real.
Cătălin Tolontan spune că nu este de acord cu Micutzu, invocând munca de jurnalist, care îl fac să creadă că poate trebuie să ne temem mai mult de incompetență decât de corupție.
Micutzu: Corupția merge mână în mână cu prostia, a replicat Cosmin Nedelcu.
Întrebat de echilibarea bugetară pe care vrea să o facă Ilie Bolojan, Micutzu crede că mai mult a ajuns că vrea să demisioneze. „Dacă asta e propoziția cheie a dânsului, cred că are o problemă reală. În ultimele apariții în fața presei a refuzat să vorbească despre niște lucruri importante care țin de partidului dânsului, prin urmare această transparență la care speram din partea lui nu există. Suntem în continuare incapabili să găsim niște oameni care să ne reprezinte cu adevărat și iar am ales răul cel mai mic”.
Cătălin Tolontan a argumentat că ce face Bolojan este rațional și că irațional e să crezi că poți cheltui cu o treime mai mult decât produci. „Dar, da, ai dreptate în privința transparenței. Pe măsură ce Bolojan se învechește în funcție, răspunde mai puțin la întrebări” a spus jurnalistul.
Tolontan: ”E îngrijorător ce face Nicușor Dan. Probele din dosarele penale nu sunt obiect de prezentări PowerPoint între politicieni”
Felul în care se raportează statul român la procesele deschise lui Călin Georgescu este bun sau nu?
Micutzu: Sunt nuanțe. E vorba de încadrări, de situația în care pui în pericol sănătatea publică, societate.
Cătălin Tolontan: Ca să fiu direct, mie mi se pare o pierdere de timp și poate un potențial abuz ca un cetățean român să fie cercetat pentru că spune „NATO vrea să bage România în război”. Nu mi se pare un lucru penal.
Micutzu: Trebuie să lămurim un context. El a încercat să obțină funcția de președinte. Ne lovim de un val de dezinformare care ține de câțiva ani de zile. În acest context, este grav să spui acest lucru. Dovedește că faci parte din sursa valului de dezinformare. Este vorba despre caracterul asta de salvator pe care și l-a însușit, dar paradoxal, nu face decât să dezbine și să provoace un sentimente de ură la adresa semenilor.
Cătălin Tolontan: A te declara „Dumnezeilă”, cum i-a zis genial CTP lui Georgescu, nu este un lucru penal. Iar ce face Nicușor Dan, care mută argumente penale în spațiul politic, mi se pare îngrijorător. A dus rezumatul procurorului general liderilor europeni. Am discutat cu avocați: astfel se poate pune baza unor vedicte de nevinovăție pentru Georgescu. Mai întâi m-am gândit că e rău că îl victmizează pe Georgescu. Apoi mi-a fost rușine: mai important e că un cetățean ajunge să fie presat și politic. Probele din dosarele penale nu sunt obiect de prezentări PowerPoint între politicieni”.
Micutzu a adus o Biblie pe care vrea să pună mâna și să jure că are dreptate în momentul în care nu mai are argumente de adus în dezbatere. „E vorba și despre cazuri civile, nu doar penale. Când vorbim despre risc social, includem și panica. Includem subminarea sănătății publice sau a securității statului. În contextul ăsta, statul poate și trebuie să intervină”.
Pensiile speciale ar trebuie eliminate?
Micutzu: Iar e vorba despre nuanțe. Avem exemple din alte țări care au reușit să taie pensiile speciale, treptat, nu brusc, acordând niște lucruri în schimb. Eu sunt în principiu de acord pentru că pensiile speciale sunt la 1% din PIB, 340 de milioane de lei. Este problema contribuției și e discrepanța asta a unui magistrat sau din alte categorii, care ar trebuie să păstreze un gen de îndemnizație specială, dar să păstrezi o contribuție.
Cătălin Tolontan este de acord cu Micutzu că vârsta de pensionare trebuie să fie mai mare de 40 și ceva de ani.
Cătălin Tolontan: Argumentul meu e că le iei drepturi, inclusiv economice, și de aceea le oferi la pensie o recompensă. Le interzici să câștige bani, sa facă o afacere, tu trebuie să plătești cumva faptul că le interzici acest drept.
Micutzu: Nu toți ne-am născut antreprenori. Nu toți pot face afaceri. Dar au un venit garantat. Încurajezi performanța dacă oferi un salariu atractiv și să nu încurajezi ieșirea devreme. La anumite categorii e nevoie de pensii speciale: în primul rând la militari și cred că e vorba și la aparatul juridic. Ce e ciudat că indiferent de guvern vine, ezită să se taie pensiile speciale, măcar să facă o plafonare.
Ar trebui diaspora să aibă un cuvânt de spus în alegerile parlamentare din România?
Cătălin Tolontan: Voturile din Diaspora cântăresc la rezultatul alegerilror din țară. România și Republica Moldova ocupă primele locuri dintr-un top cu 62 de țări în care diaspora votează într-o proporție mare. Nu-mi dau seama cum e mai bine pentru democrația românească și diaspora, dacă să voteze sau nu la toate alegerile. Dar trebuie să fiu corect și să spun că doar 10% dintre cele 62 de țări analizate în studiu au restricții pentru oamenii care votează din străinătate. Însă 50% dintre țări solicită înregistrare, ar fi interesant de discutat despre acest lucru.
Micutzu: Cred că e vorba de stabili un context. În momentul în care românii plecați trimit bani în țară, plătesc taxe în țară. Și mai e vorba de unii dintre ei care vor se întoarcă în țară. Dacă ei sunt destui de buni pentru noi când trimit bani, ar trebui să fie buni și când votează. Plus că ar trebui să ne dorim voturile unor oameni care trăiesc în țări civilizate, europene sau alte țări. Doar că atunci când ne convine e ok, când nu ne convine nu mai e bine.
Cătălin Tolontan: Oamenii aceia sunt plecați de ceva vreme acolo. Sunt cunoscătorii societății țării în care locuiesc uneori mai bine decât cunoscătorii societății din România. Acesta este un argument folosit de tabăra contra, ție cum ți se pare?
Micutzu: Ei spun că votează și cu gândul la familiile din România. Își gândesc cumva și viitorul dacă se vor întoarce în țară. Eu cred că este un mix dintre cele două.
Ar trebui vaccinările și alte măsuri de sănătate publică să fie obligatorii?
Cătălin Tolontan: De ce să fie vaccinările obligatorii în România? Obligându-i pe oameni, nu vom face decât să creștem teza conspirației.
Micutzu: Este vorba tot de valul imens de dezinformare care pleacă de la oameni care nu sunt specialiști. Aici ajută contextul. Cred că ar trebui să fie obligatorie în care libertatea ta de a face lucruri afectează libertatea mea. Și dacă ne uităm la alte țări din Europa. Acolo dacă nu ești de acord să-și vaccinezi copilul, copilul tău nu ar trebui să aibă acces la creșă. Sunt niște sancțiuni.
Cătălin Tolontan: Dar atunci ai pedepsi copilul în educație pentru ceva ce nu decide el, ci părintele. De ce nu sunt de acord cu tine că trebuie să transformi într-un mandat vaccinarea obligatorie? Oamenii vor să cunoască. Vor să afle informații. Că ajungă la teoria conspirației, asta nu înseamnă că ei caută să nu cunoască, ci dimpotrivă. Sursele consultate de oameni, acele bule despre care noi am discutat azi, îi împing spre teoria conspirației.
Plus că făcând-o obligatorie, am scuti statul să gândească. Suntem una dintre țările care dă cel mai mult avantaj pe zona de vaccinare HPVP. O doză de vaccin costă cam 650 de lei. Campaniile pe care le-am făcut pe zona asta au fost dezastruoase. Nu pot pune asta doar pe seama oamenilor care nu s-au vaccinat, ci și pe faptul că nu cred că statul a făcut ceea ce trebuie.
Micutzu: Toate astea vin la pachet cu educația. Ar trebui să avem echipe medicale care merg în școli și așa mai departe. Ca să nu ajungi să dai apoi sancțiuni pentru cei care nu se vaccinează. Câtă vreme ce faci tu nevaccinându-te mă afectează și pe mine, nu crezi că asta e și o chestiune de sănătate publică?
Cătălin Tolontan: Ba da, ai dreptate. Dar e obligativitatea soluția? Am ieșit prost din pandemia COVID la capitolul încrederii în autorități, chiar dacă nu a fost obligatoriu vaccinul. Raportul subcomisiei Congresului SUA despre pandemie spune că că va fi nevoie de 30 de ani să se reconstruiască încrederea în autorități.
Micutzu: Ca niște soluții să fie puse în aplicare, ar trebui să avem un stat sănătos, care gândește sănătos și care nu ar trebui să își oblige cetățenii să aibă bun simț. Prin urmare să le ofere educație, să nu profite de un eveniment cum a fost pandemia – episoadele de corupție dovedite. Concluzia este că statul ar trebui să-și educe cetățenii, să existe o practică a gândirii critice.
În dialog cu cineva care are alte păreri politice decât tine
Livestream-ul de sâmbătă, ora 14, a făcut parte din România Vorbește, un nou proiect al siteului de investigații Snoop. Organizatorii spun că proiectul îți propune să spargi bulele și să îndrăznești să porți un dialog cu cineva de la polul opus al spectrului politic.
Tolo și Micutzu sunt primii care s-au înscris la experiment și vor dezbate, fără moderator, teme pe care ei se contrazic:
- Greșește statul român când îi deschide procese lui Călin Georgescu pentru „circulare de informații false”? Încalcă dreptul la liberă exprimare?
- Ar trebui să fie eliminate pensiile speciale?
- Ar trebui diaspora să aibă un cuvânt de spus în alegerile parlamentare din România?
- Ar trebui vaccinările și alte măsuri de sănătate publică să fie obligatorii?
Despre România Vorbește
Siteul Snoop susține că „România Vorbește este un proiect deschis tuturor celor care își doresc să contribuie la reducerea polarizării și diviziunii din societatea noastră, alături de alte mii de oameni din România și din lume care cred că doar împreună putem merge mai departe. Te poți înscrie ușor: trebuie doar să răspunzi la chestionarul scurt din acest articol (îți ia 5 minute)”.
Organizatorii au spus: „Am lansat inițiativa „România Vorbește” convinși că democrația nu se reduce la un ansamblu de instituții. Ea înseamnă și o serie de obiceiuri: cunoașterea temelor care privesc binele comun, capacitatea de a ne pune în locul celuilalt și de a reflecta asupra propriilor idei și opinii. Fără această „cultură democratică”, instituțiile formale nu pot funcționa eficient, deoarece depind de abilitatea noastră de a construi un spațiu comun împreună cu cei care gândesc diferit”.
Democrația nu se reduce la votul de la patru sau cinci ani, ci se practică zi de zi, în interacțiunile noastre cotidiene. Iar totul începe, întotdeauna, cu o conversație.
„România Vorbește” este o adaptare în România a programului My Country Talks, dezvoltat inițial în Germania, în 2017, de publicația Die Zeit. Partenerii Snoop în acest proiect sunt Antena3.ro, Golazo.ro și Hotnews.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro