Economia pe freeze, inflația pe repeat. Noi creșteri de ale TVA sunt „foarte probabile”, spun specialiștii
Economiștii avertizează asupra unei creșteri zero și a unei inflații persistente, în timp ce guvernul urmează o strategie de represiune financiară.
România alunecă într-un impas economic periculos, analiștii avertizând că țara se confruntă cu o creștere aproape de zero, cuplată cu o inflație persistent ridicată, în timp ce guvernul se confruntă cu un deficit fiscal nesustenabil.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România- asociația profesioniștilor în investiții financiare și unul din cei mai respectați economiști, a schițat o imagine sumbră a provocărilor care urmează. „Cu un asemenea deficit, statul nu are cum să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie”, a spus el într-o conferință susținută marți, indicând datele din trimestrul al doilea care arată că, în timp ce valoarea adăugată brută din economie a scăzut, doar taxele mai mari au împins PIB-ul în teritoriu pozitiv.
Foto: Adrian Codirlașu, președinte CFA România. Foto: HotNews.ro
Prognosticul pentru 2025 nu e deloc optimist. Codirlașu anticipează că creșterea PIB-ului va oscila în jur de 0%, consumul (principalul motor al creșterii economice) scăzând deja în august. „Trebuie să vedem ce se întâmplă în septembrie — dacă această scădere este o tendință sau e un fenomen conjunctural”, a observat el. Pentru 2026, Codirlașu proiectează doar o creștere modestă de 0,5 la sută, dependentă de fondurile europene care ar putea dura șase până la nouă luni să intre în economie odată ce România se angajează să le acceseze.
Prin inflație, guvernele reduc valoarea datoriei publice în PIB, în timp ce restul economiei achită nota de plată
Combinația dintre stagnarea economică și inflația ridicată a creat ceea ce economiștii numesc stagflație — o situație care limitează sever opțiunile de politică economică.
Banca centrală a României a semnalat că nu va mai majora ratele dobânzilor, în ciuda nivelului ridicat al inflației care ar putea justifica, în mod normal, o înăsprire, deoarece acest lucru ar agrava declinul economic.
„Am ajuns într-o combinație extrem de nefericită: o economie stagnantă sau care scade și o inflație ridicată”, a spus Codirlașu. „Dacă banca centrală scade dobânda, va accelera inflația. Dacă o crește, accentuează reculul economiei. Iar statul nu are absolut deloc spațiu fiscal pentru a încuraja economia.”
Guvernul pare să urmeze ceea ce literatura financiară numește „represiune financiară” — folosirea inflației și a taxării pentru a reduce valoarea reală a datoriei publice. Autoritățile au impus taxe pe bănci, depozite și piețele de capital, scutind în același timp obligațiunile guvernamentale pentru a orienta investitorii către finanțarea statului.
„Acest lucru duce la dobânzi real negative, astfel încât guvernul să dea înapoi mai puțină putere de cumpărare decât primește”, a explicat Codirlașu. „Prin inflație, guvernele reduc valoarea datoriei publice raportată la PIB, în timp ce restul economiei plătește prin prețuri mai mari.”
Stagflația este considerată foarte periculoasă pentru că aduce simultan stagnare economiei, inflație ridicată și șomaj crescut, creând un climat în care puterea de cumpărare scade, iar oportunitățile de angajare dispar.
Prețurile bunurilor și serviciilor cresc, dar salariile nu țin pasul cu inflația, astfel că oamenii simt cum le scade valoarea economiilor.
Șomajul crește pe fondul cererii scăzute și a reducerii producției, ceea ce duce la o deteriorare a nivelului de trai și la probleme sociale suplimentare.
Investițiile și inovația stagnează; companiile sunt reticente să dezvolte afaceri noi sau să extindă activitatea pe fondul incertitudinii financiare.
Partea proastă e că în stagflație politicile economice uzuale nu dau rezultate: dacă se încearcă combaterea inflației prin creșterea dobânzilor, stagnarea economică se agravează; dacă se relaxează politicile pentru stimularea economiei, inflația se inflamează.
Economiile devin vulnerabile la deprecierea monedei naționale și la valuri de insolvențe și falimente.
Majorări de taxe la orizont
Alexandra Smedoiu, vicepreședintele CFA România, a avertizat că criza fiscală este departe de a fi rezolvată. Anul acesta a înregistrat deja creșteri semnificative de taxe, cea mai notabilă fiind majorarea taxei pe valoarea adăugată de la 19 la 21 % — plasând România la media UE. Un al doilea pachet de măsuri fiscale, aflat în prezent în atenția Curții Constituționale, propune creșteri suplimentare de taxe, în special pentru companiile mari, și prelungește un impozit controversat pe cifra de afaceri, contestat de mediul de afaceri.
Alexandra Smedoiu, vicepreședintele CFA România. Foto: HotNews.ro
Fără reduceri semnificative de cheltuieli în vedere, Smedoiu a spus că noi majorări de taxe sunt foarte probabile. „Cele mai recente creșteri de taxe pe care le-am văzut s-ar putea să nu fie ultimele”, a declarat ea. „Cel mai probabil, altele vor fi anunțate în decembrie, probabil aplicabile din ianuarie 2026.”
Cota de TVA ar putea crește din nou, potențial la 22-24 la sută, a sugerat ea. Accizele vor crește, de asemenea. Sunt planificate taxe suplimentare pe proprietate, iar discuțiile continuă cu privire la introducerea unui impozit progresiv pe venit, deși acesta s-ar putea să nu se materializeze până în 2027 sau 2028.
„Impozitare mai mare înseamnă reducerea capacității de investiții a companiilor și putere de cumpărare redusă a populației, care va continua să se reflecte în consum”, a spus Smedoiu.
Ce se va întâmpla cu cursul leului
Codirlașu anticipează că leul românesc va continua să se deprecieze gradual, scăzând cu aproximativ 10 bani pe an în conformitate cu diferențialul de inflație, menținând impactul asupra contului curent neutru.
În timp ce România pare să fi evitat o retrogradare a ratingului de credit suveran anul acesta, riscul rămâne ridicat. „Ceea ce ne menține în categoria noastră de rating este apartenența la UE, faptul că avem acces la fonduri europene și, probabil, faptul că Comisia Europeană nu ne va lăsa să deraiem”, a spus Codirlașu. „Dar tocmai pentru că avem aceste deficite ridicate, riscul de downgrade rămâne. Cred că vom mai vorbi despre el în următorii trei ani.”
Combinația dintre constrângerile fiscale, limitările politicii monetare și inflația ridicată lasă România cu puține opțiuni bune — o situație care amenință să prelungească starea economică precară și să testeze răbdarea investitorilor și cetățenilor deopotrivă.
INTERVIURILE HotNews.ro