Argumentele singurei judecătoare care nu a fost de acord cu achitarea definitivă a fostului ministru Bănicioiu. „Răspunderea penală a fost eficient paralizată de împlinirea prescripţiei”

Fostul Ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care a fost acuzat că a primit o mită de 3,9 milioane de lei, pe motiv că fapta nu există. Decizia a fost luată de patru dintre cei cinci judecători ai completului prezidat de judecătorul Mihail Udroiu. Cea care a făcut opinie separată a fost judecătoarea Francisca Vasile, care a susținut că sunt suficiente probe care dovedesc vinovăția lui Bănicioiu, dar că faptele s-au prescris. Fiind o opinie minoritară nu a contat în verdictul definitiv.

• În motivarea deciziei de achitare în dosarul Bănicioiu, cei patru judecători ai ICCJ au invocat probatoriul insuficient al parchetului.
•  „Nimeni nu poate fi condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția”, a transmis luni ICCJ într-un comunicat de presă. 
• Judecătoarea Francesca Vasile susține în opinia separată, consultată de HotNews, că probele din dosar se coroborau între ele, erau pertinente și suficiente pentru a atrage răspunderea penală.
• Anul trecut, la fond, doi dintre cei trei judecători ai ICCJ au decis achitarea lui Bănicioiu pe motiv că faptele s-au prescris, dar confiscarea mitei. În opinie separată, judecătoarea Cristina Rotaru-Radu susținea condamnarea fostului ministru la o pedeapsă cu executare. 

Magistratul Francisca Vasile nu a fost de acord cu argumentele celor patru judecători ai ICCJ care au decis achitarea lui Nicolae Bănicioiu pentru că nu ar fi probe în dosar care să-i demonstreze vinovăția.

În opinia separată, consultată de HotNews, judecătoarea argumentează punctual fiecare acuzație adusă fostului ministru al Sănătății. Judecătoarea Vasile a stabilit că faptele au existat însă inculpatul nu mai poate fi tras la răspundere pentru că a intervenit prescripția.

Temeiul în care se dispune o soluție de achitare este esențial pentru că, în baza lui, un inculpat care obține o astfel de soluție se poate îndrepta împotriva statului și poate solicita daune în cazul în care o instanță stabilește definitiv că faptele nu au existat.

Infracțiunea de trafic de influență: declarațiile martorilor sunt întărite de restul probelor

Cei patru judecători din complet care au decis soarta dosarului Bănicioiu au indicat în motivarea achitării „ lipsa unei acţiuni specifice care să se subsumeze celei exprimate de verbum regens, pentru infracţiunea de trafic de influenţă”.

Magistratul Francesa Vasile, din contră, susține că „probatoriile administrate însă atestă conduita specifică subsumată scopul urmărit prin înţelegerea dintre denunțători şi inculpat, scop care, de altfel, a fost atins”.

„Conform acuzațiilor, susţinute de un probatoriu pertinent şi suficient, influenţa era exercitată în contextul unui ascendent de ordin politic avut în structura piramidală a partidelor cărora inculpatul şi, în parte, martorii ori chiar ministrul desemnat le aparțineau”, explică judecătoarea în motivarea deciziei.

În timp ce vocea majoritară din complet critica declarațiile martorilor din dosar, mai exact inconsecvența acestora, în opinia separată, judecătoarea Vasile arată că deși unele declarații au fost nuanțate, odată cu evoluția procesului, ele nu au fost niciodată retractate. Mai mult, magistratul precizează, în susținerea opiniei, că informațiile oferite de martori „se completează între ele şi cu restul datelor furnizate de analiza financiară, înregistrările ambientale, rezultatul percheziţiilor informatice, multitudinea de înscrisuri, într-o suma de date suficiente dovedirii acuzațiilor formulate”.

Infracțiunea de luare de mită: „Un probatoriu vast”

Cei patru judecători din complet au decis achitarea lui Bănicioiu pe motiv că sumele, deşi virate în conturile complicei, nu s-a probat dincolo de orice îndoială rezonabilă, ca ar fi ajuns la acesta. În opinia majoritară nu s-a negat conduita fostului ministru în legătură cu achiziţia, de către 5 spitale publice, de aparatură şi mobilier, din fondurile Ministerului Sănătății, bunuri livrate de firmele martorilor denunțători, însă s-a considerat că acest aspect nu este relevant prin raportare la acuzaţie.

În opinia separată, judecătoarea Francisca Vasile arată că acuzația de luare de mită, adusă lui Bănicioiu, este susținută de probe.

„În perioada relevantă şi în considerarea conţinutului interceptărilor ambientale, inserate şi în actul de sesizare (rechizitoriul), inculpata însăşi crea aparenţa sau chiar susţinea efectuarea demersurilor în considerarea altei persoane, iar conduita inculpatului, în raport cu achiziţiile de care au beneficiat anumite spitale, menţionate anterior, probează asumarea conivenţei infracţionale. Baza factuală, alături de elementele de fapt punctuale numite anterior, sunt temeinic dovedite cu datele ce rezultă din declaraţiile de martori, înscrisuri, interceptările ambientale, evaluarea rulajelor conturilor şi percheziţiilor informatice”, a subliniat judecătoarea în motivarea. 

În opinia minoritară, judecătoarea Francisca Vasile arată că rulajele conturilor „demonstrează obiectiv că sumele au existat şi au ajuns, în maniera descrisă, de martori, la cei ce urmau a le remite inculpatului”.

„ Cele declarate de martori converg, se coroborează între ele şi cu restul probatoriului şi devin relevante dovedirii elementului de fapt. De asemenea, niciuna dintre declaraţiile martorilor, ce au fost denunțători ori colaboratori în prezenta cauză, nu este determinantă în raport cu soluţia, fiind doar parte dintr-un vast probatoriu ce include o pluralitate de mijloace de probă neomogene numite anterior (înscrisuri, analiză financiară a tranzacţiilor financiare sau rulajelor conturilor, declaraţii de martori ce nu au calitatea suplimentară de denunțători ori colaboratori, interceptări autorizate audio-video, percheziţii informatice)”, își întărește judecătoarea Vasile soluția.

Lipsa flagrantului nu viciază probatoriul administrat și nu generează incidenţa principiului in dubio pro reo într-o cauză în care prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată, mai argumentează magistratul.

„ Administrarea probatoriului din apel, care, în final, coroborat cu probele existente la dosarul cauzei, necontestate ori cu cele ce constituie înscrisuri sau au la bază înscrisuri, cum este analiza datelor bancare materializată într-un proces verbal, procesele verbale de redare a dialogurilor ambientale autorizate, rezultatele percheziţiilor informatice, erau suficiente şi apte răsturnării prezumţiei de nevinovăţie, constituindu-se într-o sumă de date suficiente dovedirii acuzațiilor formulate, chiar dacă răspunderea penală a fost eficient paralizată de împlinirea termenului prescripţiei”, a conchis magistratul Francisca Vasile în opinia minoritară.

Acuzații aduse de DNA

Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme (n.r. Eugen Nicolăescu), astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.