Lumea întreagă e prinsă în focul încrucișat a două superputeri. Repercusiunile sunt imprevizibile și au consecințe grave asupra economiei globale

În timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) pregătea ultimul său raport în care revizuia în creştere estimările privind evoluția economiei mondiale în acest an, o serie de evenimente schimbau deja imaginea de ansamblu, arată o analiză The New York Times.

Una dintre principalele instituții de analiză economică din lume a publicat marți ultimul său raport economic. Însă previziunile mediocre ale FMI nu reflectă deloc situația haotică în care se află economia globală, scrie corespondentul economic global al The New York, Patricia Cohen, în analiza sa din ziarul american.

În raportul său de numit „World Economic Outlook”, publicat pe 14 octombrie, FMI și-a revizuit estimarea din aprilie, când Statele Unite au zguduit normele comerciale globale prin anunțarea unor tarife vamale drastice.

„Vestea bună este că scăderea creșterii economice se situează la limita modestă a intervalului”, a transmis FMI marți, care a estimat o creștere globală de 3,2% în acest an și de 3,1% în anul următor, ceea ce reprezintă o reducere cumulată de 0,2 puncte procentuale față de previziunile sale de acum un an”, a transmis FMI.

Dar o serie de evenimente au schimbat deja imaginea de ansamblu, potrivit analizei The NYT. Noile tarife americane aplicate lemnului, mobilierului și dulapurilor de bucătărie importate, care se preconizează că vor determina creșterea costurilor de construcție a locuințelor, au intrat în vigoare tot marți.

Europa, prinsă în focul încrucișat

Săptămâna trecută, Beijingul a decis să intensifice drastic restricțiile asupra exportului de metale rare, materiale esențiale pentru fabricarea semiconductorilor, telefoanelor mobile, turbinelor eoliene și aproape toate celelalte gadgeturi moderne. Noi restricții asupra echipamentelor necesare pentru producerea bateriilor pentru mașini electrice sunt, de asemenea, programate să intre în vigoare luna viitoare.

Furia inițială a lui Trump s-a mai domolit în weekend, după ce reacția sa a dus la cea mai bruscă scădere a acțiunilor din aprilie, când a fost anunțată prima serie de tarife vamale impuse de președinte, scrie NTY. Totuși, amenințarea sa de a impune o taxă suplimentară de 100% asupra importurilor din China a rămas în suspans.

„Relația dintre SUA și China este extrem de instabilă”, a declarat Richard Portes, profesor la London Business School. „Nu se știe cu adevărat la ce să ne așteptăm de la o zi la alta, iar acest lucru este tipic pentru actuala administrație”, a mai spus el.

Tensiunea crescută între cele două superputeri economice afectează și alte țări – adică aproape toate țările care sunt prinse în focul încrucișat. Restricțiile impuse de China asupra metalelor și magneților, de exemplu, vor afecta producătorii auto europeni care utilizează aceste materiale și le transportă peste granițele Europei. Iar taxele aplicate navelor fabricate în China se aplică chiar și companiilor de transport maritim non-chineze care fac escală în porturile americane.

Marți, guvernul chinez a intensificat represaliile, adăugând cinci filiale americane ale companiei de transport maritim sud-coreene Hanwha pe lista sancțiunilor, acuzând filialele că „sprijină și asistă” Statele Unite în acțiunile lor din industria construcțiilor navale.

Beijingul și Washingtonul exercită, de asemenea, presiuni asupra țărilor din întreaga lume pentru a lua partea uneia dintre cele două părți. Mexic, unul dintre cei mai mari cumpărători de mașini chinezești din lume, a propus luna trecută aplicarea unei taxe vamale de 50% asupra acestor vehicule, după presiuni intense din partea administrației Trump.

Un impuls de protejare se răspândește rapid

India, între timp, s-a apropiat de China după ce Casa Albă, iritată de achizițiile continue de petrol rusesc de către New Delhi, a impus tarife de până la 50% asupra produselor indiene. În august, prim-ministrul Narendra Modi a vizitat China pentru prima dată în șapte ani pentru a participa la o conferință pe tema securității și economiei – o demonstrație publică a liderului indian că țara sa are mulți aliați în cazul în care administrația Trump continuă să o izoleze pentru a o pedepsi.

De când Trump a preluat funcția, schimbările în politica comercială globală s-au produs atât cu viteză mare, cât și cu încetinitorul, având repercusiuni ample și imprevizibile.

Când Trump a anunțat în vara aceasta planul său de a aplica tarife de 50% asupra majorității oțelului și aluminiului importate în Statele Unite, producătorii britanici de oțel s-au simțit norocoși. Guvernul lor încheiase deja un acord prin care oțelul lor urma să fie taxat cu doar jumătate din această sumă, adică 25%.

Însă atmosfera din Marea Britanie s-a înrăutățit considerabil săptămâna trecută, când Uniunea Europeană a anunțat propria serie de tarife punitive pentru oțelul importat în blocul său de 27 de țări. Politica a dat o lovitură puternică industriei siderurgice britanice, care exportă aproape 80% din producția sa către Uniunea Europeană.

Marea Britanie nu a fost însă ținta acestei politici, ci doar un spectator al măsurilor îndreptate împotriva Beijingului și Washingtonului.

Tariful de 50% al UE a fost îndreptat împotriva Chinei, care a fost acuzată de vânzarea oțelului la prețuri subcotate pe piața mondială. Taxa a fost concepută și cu scopul de a plasa Uniunea Europeană într-o poziție de negociere mai bună cu Statele Unite.

„Uniunea este gata să colaboreze cu țări care împărtășesc aceeași viziune, în vederea protejării economiilor lor de supracapacitatea globală”, a declarat săptămâna trecută executivul Uniunii Europene. „Vom continua să explorăm modalități de colaborare cu SUA.”

Acest impuls de protejare se răspândește rapid, Canada, Brazilia și Mexic luând măsuri pentru a-și apăra producătorii locali de oțel.

„Gradul de incertitudine este enorm”

În ciuda schimbărilor frecvente în politica comercială, economia globală va rămâne puternic integrată, a afirmat Lucrezia Reichlin, profesor la London Business School, chiar dacă centrul de greutate se mută către Asia și se îndepărtează de Occident.

Deocamdată, rata de creștere economică a Statelor Unite și a Chinei este în scădere, iar perspectivele pe termen scurt și lung sunt caracterizate de o imprevizibilitate generalizată, scrie NYT.

Richard Portes, de la London Business School, a rezumat dinamica dintre cele două cele mai mari economii ale lumii: „China are obiective stabile, clare și determinate. Administrația Trump își schimbă zilnic opiniile și politicile”. „Gradul de incertitudine este enorm”, a adăugat el, „iar acest lucru are consecințe asupra economiei globale”.

Sura foto: Dreamstime.com