Economia Chinei încetinește pe fondul războiului comercial și a vânzărilor slabe

Creșterea economică a Chinei a încetinit în trimestrul al treilea, ajungând la cel mai slab ritm din ultimul an, pe măsură ce cererea internă depinde în mare măsură de activitatea fabricilor exportatoare, scrie Reuters.

Pe scurt:

• PIB-ul Chinei a crescut cu 4,8% în trimestrul 3, față de 5,2% în trimestrul 2, în conformitate cu prognozele
• Datele din septembrie arată vânzări cu amănuntul mai slabe și o producție industrială mai puternică
• Scăderea pieței imobiliare și tensiunile comerciale afectează cererea
• Investitorii așteaptă noi stimulente pe măsură ce creșterea economică încetinește
• Ședința Partidului Comunist este așteptată în această săptămână

Deși rata de creștere de 4,8% a îndeplinit așteptările și a menținut China pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul său de aproximativ 5% în acest an, dependența economiei de cererea externă într-un moment de creștere a tensiunilor comerciale cu Washingtonul ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea menținerii acestui ritm.

Beijingul ar putea folosi rezistența economiei ca pe o demonstrație de forță în discuțiile dintre vicepremierul său, He Lifeng, și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care vor avea loc în Malaezia în zilele următoare și într-o posibilă întâlnire între președinții Donald Trump și Xi Jinping, care va avea loc ulterior în Coreea de Sud.

Jeremy Fang, director de vânzări la un producător chinez de produse din aluminiu, spune că firma sa a pierdut 20% din venituri, deoarece creșterea vânzărilor în America Latină, Africa, Asia de Sud-Est, Turcia și Orientul Mijlociu nu a reușit să compenseze pe deplin scăderea comenzilor cu 80%-90% în SUA.

Fang a spus că învață spaniola pentru a-și depăși concurenții chinezi care se grăbesc să intre pe piețele din afara SUA și că acum călătorește în străinătate de două ori mai des decât anul trecut. Dar asta tot nu este suficient.

„Trebuie să fii extrem de competitiv în ceea ce privește prețul”, a spus Fang. „Dacă prețul tău este de 100 de dolari și clientul începe să negocieze, e mai bine să lași 10-20 de dolari și să accepți comanda”

Această concurență intensă între exportatorii chinezi alimentează și mai mult slăbiciunea pe plan intern, mulți fiind nevoiți să reducă salariile și chiar locurile de muncă pentru a rămâne în cursă.

Prețurile locuințelor noi au scăzut în septembrie în cel mai rapid ritm din ultimele 11 luni

În timp ce producția industrială a crescut în septembrie atingând un maxim al ultimelor trei luni de 6,5% față de anul precedent, depășind previziunile, vânzările cu amănuntul au încetinit la un minim al ultimelor 10 luni.

Datele, care afectează și mai mult consumatorii prin faptul că îi fac să se simtă mai puțin bogați, au arătat, de asemenea, că prețurile locuințelor noi au scăzut în septembrie în cel mai rapid ritm din ultimele 11 luni. Investițiile în sectorul imobiliar afectat de criză au scăzut cu 13,9% față de anul precedent în primele trei trimestre.

„Creșterea economică a Chinei devine din ce în ce mai dependentă de exporturi, care compensează încetinirea cererii interne”, a declarat analistul Julian Evans-Pritchard de la Capital Economics.

„Acest model de dezvoltare nu este sustenabil și, prin urmare, creșterea riscă să încetinească și mai mult pe termen mediu, dacă autoritățile nu iau măsuri mult mai proactive pentru a sprijini cheltuielile de consum.”

Planul cincinal al Chinei în centrul atenției

Astfel de apeluri pentru măsuri structurale care să facă economia Chinei mai dependentă de consumul gospodăriilor au devenit mai puternice înainte de întâlnirea cheie a Partidului Comunist din această săptămână, unde se va discuta următorul plan de dezvoltare cincinal al țării.

Însă, deși întâlnirea va duce probabil la promisiuni de stimulare a cererii interne, aceasta va sublinia, de asemenea, depășirea frontierelor tehnologice și modernizarea complexului industrial extins al țării ca prioritate de securitate națională.

Acest lucru ar putea menține fluxul de resurse economice orientat către producători, în detrimentul gospodăriilor.

O schimbare a modelului său de creștere ar face din China un contribuitor mai mare la cererea globală și ar putea ajuta la atenuarea tensiunilor comerciale. Însă nu există niciun semn că Beijingul este dispus să cedeze pe frontul industrial, pe măsură ce competiția cu SUA se intensifică.

Vânzările la export în SUA au scăzut cu 27% față de anul precedent, dar livrările către Uniunea Europeană, Asia de Sud-Est și Africa au crescut cu 14%, 15,6% și, respectiv, 56,4%.

Iar China își folosește poziția de cvasi-monopol în producția de pământuri rare ca punct de sprijin pentru a încerca să obțină mai multe concesii de la Washington. Acest lucru a determinat noi amenințări din partea lui Trump de a adăuga încă 100 de puncte procentuale la tarifele la importurile din China, dar și mesaje din partea Washingtonului că cele două părți sunt dispuse să scadă temperatura.

Tarifele de trei cifre ar impune efectiv un embargou comercial dureros asupra celor mai mari două economii ale lumii, dar Beijingul ar putea suporta această problemă o perioadă mai lungă de timp.

„Relativ vorbind, China se află într-o poziție mai bună decât SUA”, a declarat Yuan Yuwei, manager de fonduri speculative la Water Wisdom Asset Management.

„În cel mai rău caz, oamenii obișnuiți își pot strânge cureaua, iar unii muncitori pot rămâne fără muncă. Dar în SUA, dacă le tai salariul cu 10-20%, oamenii ies în stradă să protesteze”.