INTERVIU Măsurile economice din Cehia și cum e comparația relevantă pentru România: „Scăderea costului vieții, reduceri de taxe selectiv, limitarea costurilor operaționale în sectorul public și o aplicare mai strictă a fiscalității” 

Victoria ANO, „Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți”, partidul fostului premier Andrej Babiš, în alegerile parlamentare din Cehia deschide drumul către un nou guvern eurosceptic în interiorul Uniunii Europene. Dar, dincolo de ideologie, stau problemele de zi cu zi și implicațiile economice, explică Ondřej Hynek, expert de public affairs cu experiență în implementarea de proiecte în locuri precum Iordania, Tadjikistan, Sudanul de Sud, Etiopia, Kosovo și România.

• Descrierea pe care Ondřej Hynek o face situației sferei publice din Cehia are similitudini cu ce se întâmplă în România. Ceea ce arată că rezultatul alegerilor nu schimbă matricea societății, care rămâne cu probleme curente presante. 

– Cum vă așteptați să se schimbe prioritățile fiscale sub noua guvernare, după victoria ANO?
– Poziția fiscală a ANO este impredictibilă. Partidul a supra‑promis în campania electorală, și este evident că nu poate obține suficiente fonduri pentru a acoperi angajamentele – o incertitudine care îngrijorează economiștii. 

În schimb, reprezentanții Motoriste, probabil pilonul cheie al viitorului guvern, au promis să împingă ANO spre o politică fiscală responsabilă.

Ar trebui să ne așteptăm ca guvernarea să se concentreze pe scăderea costului vieții, reduceri de taxe selectiv (inclusiv pentru companii), limitarea costurilor operaționale în sectorul public și o aplicare mai strictă a fiscalității.

O caracteristică aproape sigură va fi menținerea presiunii asupra cheltuielilor publice și o monitorizare mai atentă a plăților.

Ca și în România, bugetul va da răspunsul

– Ce semnale concrete ar trebui să urmărească investitorii—alegeri de cabinet, legi, buget—care vor arăta direcția politicii economice și comerciale?
– În Cehia, calendarul electoral este aliniat prost cu ciclul bugetar: alegerile au loc toamna, exact când bugetul de stat este, de regulă, aprobat. Guvernele în exercițiu evită adesea adoptarea bugetului într‑un an electoral, lăsând sarcina noului cabinet. Deși acest lucru este de înțeles, creează riscul ca noul an să înceapă într‑un mod provizoriu.

Având în vedere acest lucru, investitorii ar trebui să urmărească îndeaproape modul în care noul guvern își construiește bugetul. Proiectul va fi un semnal critic a ceea ce urmează, al priorităților sectoriale și al potențialelor oportunități sau amenințări.

Opțiunile de personal vor conta, de asemenea. Componența cabinetului și nominalizările ministeriale vor indica direcțiile probabile în politica externă, prioritățile interne și capacitatea de implementare.

Firma președintelui Andrej Babiš are afaceri și în România

– Ce ar trebui să așteptăm de la viitorul guvern ceh?
– ANO este un partid eurosceptic, dar susține că pledează pentru reformarea UE, în general, în linie cu atitudinile dominante ale populației din Cehia față de UE. În termeni de politici, ne putem aștepta la o abordare fiscală mai relaxată și la mai multă fricțiune la nivelul UE, deși fără schimbări dramatice per ansamblu. Rezultatele vor depinde însă în mare măsură de partenerii de coaliție ai ANO sau de eventuale aranjamente de susținere parlamentară „tăcută”. Dar, pe alt plan, Andrej Babiš, se confruntă în continuare cu o problemă de conflict de interese.

-Ce înseamnă acest conflict de interese?
-Dacă Andrej Babiš—miliardar cu afaceri în sectorul agricol inclusiv în România—devine prim‑ministru, are, conform legislației cehe, 30 de zile de la numirea ca premier sau membru al cabinetului să soluționeze un conflict de interese legat de legăturile sale cu holdingul Agrofert. Babiš a promis că va aborda problema și, spun sursele, ar fi prezentat mai multe opțiuni președintelui Petr Pavel.

În acest context, președintele ar putea chiar să refuze numirea sa, temându‑se că, odată ajuns în funcție, Babiš nu va soluționa problema, invocând eventual imunitatea politică. Dacă Babiš nu poate reveni ca premier, Karel Havlíček, vice‑lider ANO, este văzut ca o alternativă de compromis. Un astfel de deznodământ ar putea, la rândul lui, influența opțiunile de personal pentru posturile ministeriale.

– Care este stadiul actual al negocierilor post‑electorale? Ce ne putem aștepta să se întâmple? Cine ar putea fi potențialul partener al ANO?
– Se pare că ANO va viza un guvern minoritar, cel mai probabil formând un cabinet cu participarea oficială a Motoriste („Automobiliștii”). SPD (partidul de extremă dreapta „Libertate și Democrație Directă”) ar asigura sprijinul și ar plasa câteva persoane în posturi ministeriale, însă partidul nu ar face parte formal din guvern. Acest aranjament ar ocoli reținerile președintelui Pavel privind includerea SPD într-o coaliție de guvernare pentru că nu dorește să gireze o guvernare care încorporează partide extremiste sau anti‑NATO/UE.

Un alt scenariu este o coaliție formală cu SPD, dar aceasta implică riscuri: posibile prejudicii reputaționale internaționale, fricțiuni legate de statul de drept cu instituțiile UE și provocări mai mari de gestionare a coaliției dacă SPD împinge pentru referendumuri sau o divergență mai accentuată față de normele UE. Reamintesc că SPD, partidul condus de Tomio Okamura, a cerut explicit ieșirea Cehiei din Uniune, inclusiv prin promovarea unui referendum privind apartenența la UE.

„Reticență față de acordarea de subvenții financiare directe”

– Ce semnal credeți că transmite această alegere către investitorii străini și companiile multinaționale deja prezente în Cehia?
– În acest moment, nu văd semnalul ca fiind neapărat negativ. ANO pledează pentru o economie mai puternică și performanță îmbunătățită prin stimulente selectate (de ex., deduceri fiscale). 

În același timp, partidul a semnalat reticență față de acordarea de subvenții financiare directe. O chestiune majoră privește transpunerea unor reglementări UE, precum DSA (n.r.Actul privind serviciile digitale, pachetul UE de reguli care stabilește responsabilitățile platformelor online). 

ANO a făcut campanie împotriva așa‑numitelor reguli „nonsens” ale UE. Deși răsturnarea lor este improbabilă, această poziție ar putea introduce incertitudine în peisajul de reglementare.

În linie cu ultimii ani, mă aștept la oportunități în energie, apărare și infrastructura de transport. Sectorul sănătății este, de asemenea, sub presiune, sugerând schimbări importante care ar putea crea deschideri pentru companii și investitori. Având în vedere nivelul datoriei publice și presiunile fiscale, este posibil să vedem un rol crescut pentru parteneriatele public-private din transport, sănătate și energie.

În căutarea unei politici fiscale dincolo de promisiunile din campanie

– Sunt de așteptat schimbări în piața muncii și în productivitate — la nivel de competențe, migrație sau politici salariale — care ar  putea modifica costurile și disponibilitatea forței de muncă calificate pentru companiile multinaționale din regiune?
– Este o chestiune dificilă. Pe de o parte, toți cer o forță de muncă calificată; pe de altă parte, societatea cehă rămâne relativ neprimitoare față de cetățeni din afara UE.

Ministerul Educației a pregătit o legislație pentru a susține schimbul de cunoștințe și a atrage studenți internaționali să studieze și apoi să lucreze în Cehia. Surprinzător, guvernul demisionar a refuzat chiar și dezbaterea acestei legi – o poziție ciudată având în vedere structura economiei cehe.

Mă aștept ca ANO să oscileze între încurajarea influxului de cunoștințe (fenomenul invers celui supranumit „exodul creierelor”) și aplicarea strictă a politicilor de migrație. Deși ANO ar putea relaxa anumite reguli privind migrația, aliații săi politici vor împinge probabil pentru controale mai stricte, ceea ce ar putea avea efecte negative pe termen lung.

Politica salarială va fi modelată de alegerile fiscale și, în consecință, de inflație. Este un semnal de alarmă major pe care ANO ar trebui să‑l trateze serios – dar mă tem că nu îi va acorda atenția necesară.

Trecerea la euro, amânată din nou

– Republica Cehă folosește încă coroana cehă, nu euro, iar scepticismul public (și politic) față de adoptarea euro este larg răspândit. Rezultatele alegerilor schimbă calculul privind o viitoare aderare la euro sau întăresc poziția menținerii autonomiei monetare?
– Rezultatul alegerilor indică a doua variantă. Principalii susținători ai adoptării euro nu vor juca un rol cheie în viitorul Parlament (STAN, „Primari și Independenți”, TOP 09, „Tradiție, Responsabilitate, Prosperitate” și Partidul Piraților din Cehia), TOP09 și Pirații). Prin urmare, coroana cehă va mai rămâne cu noi câțiva ani, la fel ca leul vostru românesc.

– Ce s‑ar putea schimba pentru comerțul ceh în interiorul UE și cu parteneri non‑UE? Unde ar putea exportatorii și firmele de logistică vedea oportunități sau noi bariere?
– ANO sprijină produsele naționale și companiile locale. Nu anticipez bariere majore pentru firmele din state membre ale UE, dar companiile non‑UE ar putea găsi mai dificilă intrarea pe piața cehă, cu excepția cazului în care aduc un plus de valoare clar.

O. Hynek: „În Cehia, tranziția verde este o șansă ratată”

– Cu un guvern mai sceptic, vă așteptați la împotrivire față de obligațiile tranziției verzi? Ar putea Cehia să întârzie sau să renegocieze părți ale Pactului Verde European și care sunt costurile economice ale acestui lucru?
– Deși mă aștept la împotrivire față de tranziția verde, întrebarea cheie este cât de eficient poate fi guvernul. Pactul Verde este deja agreat, iar acțiunea unilaterală a Cehiei va avea un impact limitat. ANO a spus că ar prefera să plătească amenzi decât să implementeze ETS2 (n.r. noul sistem de plafonare și tranzacționare a emisiilor pentru combustibilii utilizați la încălzirea clădirilor și în transportul rutier), dar declarațiile din campanie diferă adesea de negocierile practice la nivelul UE.

Văd situația în două sensuri. Tranziția verde este costisitoare, dar în Cehia este prea des prezentată ca problemă, nu ca provocare și oportunitate. Este o șansă ratată, mai ales având în vedere că multe companii cehe sunt foarte inovatoare în tehnologii verzi și, în anumite domenii, sunt pionieri autentici. 

Este de remarcat că unele firme au investit în alte piețe din cauza mixului energetic insuficient din Cehia—în special, deficitul de surse regenerabile—și a scăderii sprijinului pentru acest sector sub guvernul demisionar. Nu mă aștept ca viitorul guvern să inverseze brusc cursul și să devină campion al regenerabilelor.

Și cehii sunt nemulțumiți de nivelul politicii externe a țării

– Având în vedere că Ungaria și Slovacia sunt deja guvernate de executive eurosceptice sau chiar iliberale, cât de probabil este ca Cehia să se alinieze cu ele în procesul decizional european?
– Nu sunt convins că Cehia ar acționa la fel ca Slovacia sau Ungaria. Totuși, este corect să spunem că mă aștept ca Cehia să fie mai încăpățânată în anumite domenii sau politici decât până acum.

– Cum credeți că se vor schimba pozițiile oficiale ale Cehiei în marile dezbateri ale UE—competitivitate, autonomie strategică și reguli digitale—și ce ar putea însemna asta pentru Europa Centrală și de Sud‑Est, inclusiv România?
– Sincer, Cehia încă nu se descurcă excelent la nivelul interacțiunii cu Uniunea. Deși au existat progrese, încă ne lipsește un set robust de instrumente pentru negociere, aliniere și avansarea agendei noastre—eventual în coordonare cu alte țări din CEE. Această colaborare ar putea fi o oportunitate, dar eu simt că în acest moment cooperarea autentică la nivelul UE între statele din regiunea noastră rămâne limitată.

Simt, de asemenea, carențe în setul de abilități diplomatice ale politicienilor noștri, inclusiv în competențele lingvistice, ceea ce afectează o poziționare eficientă a noastră în negocieri. Pe scurt, ne este greu să ne reprezentăm convingător interesele la Bruxelles.

Sper ca acest lucru să se schimbe, pentru că potențialul din regiunea noastră este semnificativ—iar o coordonare mai bună ar putea traduce acest potențial în influență reală și rezultate concrete.

Cehia așteaptă să își joace rolul în reconstrucția Ucrainei

– Care sunt implicațiile rezultatului alegerilor pentru poziționarea Cehiei cu privire la sprijinul pentru Ucraina?
– După alegeri, unele narațiuni se schimbă deja. ANO, care anterior a criticat inițiativa privind muniția, acum o consideră o idee bună și dorește doar calibrări de proces și ajustări ale anumitor detalii.

Politica externă va rămâne aliniată cu UE/NATO, dar cu o retorică probabil mai temperată și o poziție mai discretă pe Ucraina. Nu sunt de acord cu afirmațiile că ANO va „trage Cehia spre Est”—nu a făcut asta. Angajamentele ar trebui să se mențină, chiar dacă tonul devine mai eurosceptic și sprijinul pentru Ucraina mai puțin vocal.

Factorul de risc principal aici este SPD. Dacă SPD ar deține portofolii precum apărarea sau internele, ar putea apărea tensiuni. Dar Babiš are o personalitate puternică, foarte atentă la PR și la poziționarea internațională. Cred că înțelege valoarea UE și NATO și poate adopta o poziție dură, dar în practică este probabil să sprijine Ucraina.

Din păcate pentru Ucraina, reconstrucția va fi o oportunitate de afaceri semnificativă. Având în vedere ajutorul oferit de Cehia încă de la începutul războiului, țara este bine poziționată să participe—iar Babiš, ca om de afaceri, va recunoaște această oportunitate. Rămâne de văzut dacă acest lucru va remodela economia regională în sens larg, dar industria cehă de apărare a crescut vizibil.