Dacă temperaturile medii au crescut constant în ultimii 30 de ani în România, la precipitații nu au fost variații mari pe termen lung. Însă datele din raportul Starea Climei arată că toamna plouă în medie mai mult, iar vara este singurul anotimp în care este foarte clară tendința de scădere a precipitațiilor.

Iunie este campioană la ploi

În lunile mai-iunie plouă cel mai mult, cu un ușor decalaj în zona montană, unde vârful este atins în lunile iunie-iulie.

În contrast, minimul anual de precipitații apare în lunile de iarnă, în special în ianuarie și februarie. Spre deosebire de temperatură, cantitatea de precipitații nu a prezentat variații semnificative în ultimii 67 de ani, nici din punct de vedere climatologic și nici raportat la anii anteriori, se arată în raportul Starea Climei, coordonat de InfoClima.ro.

Analiza datelor lunare indică o ușoară scădere a cantității de precipitații în perioada 1991-2020, comparativ cu 1961-1990 pentru lunile ianuarie, februarie, aprilie, mai, iunie, august,
noiembrie și decembrie.

La polul opus, în lunile martie, iulie, septembrie și octombrie s-a înregistrat o creștere semnificativă a precipitațiilor, cele mai mari creșteri fiind observate în septembrie și în octombrie (creșteri de peste 20% între cele două intervale de câte trei decenii).

La nivel regional, partea de est și nord-est a țării a înregistrat un deficit de precipitații în ultimii 67 de ani, în timp ce sud-vestul, vestul și centrul țării au înregistrat un excedent.

Aceste tendințe nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Precipitațiile sezoniere nu arată tendințe clare sau constante.

Ce s-a întâmplat cu ploaia și ninsoarea în fiecare anotimp

• 
  Iarna: Cel mai umed sezon de iarnă a fost înregistrat în anul 1970, cu 200,5 mm de precipitații, urmat de iarna din 2010, care a înregistrat 187,1 mm. În schimb, cea mai uscată iarnă a avut loc în 2002, cu doar 60 mm de precipitații, urmată de iarna din 1974, cu 62,4 mm. În ultimii 67 de ani, tendința generală pentru iarnă arată o creștere a cantităților de precipitații, în special în sudul și nord-vestul țării, în timp ce în estul României se observă o ușoară scădere.
• Primăvara: Nu există schimbări semnificative ale cantităților de precipitații în ultimii 67 de ani. La nivel regional, se observă o tendință ușor negativă, dar nesemnificativă, în estul și sudul țării, o tendință pozitivă, dar nesemnificativă, în interiorul arcului carpatic.
• Vara este singurul sezon care arată o tendință negativă clară în cantitățile de precipitații, atât la nivel național, cât și regional. Cea mai ploioasă vară de la 1958 încoace a fost cea din 1969, cu 348,8 mm de precipitații, în timp ce cea mai secetoasă vară a fost în anul 2000, cu doar 129,1 mm. Zonele cele mai afectate de deficitul de precipitații se află în nordul și nord-estul țării.
• Toamna: Spre deosebire de vară, toamna prezintă o tendință pozitivă a cantităților de precipitații, atât la nivel național, cât și regional. Cele mai mari excedente de precipitații, de aproximativ 50 mm în decurs de 67 de ani, sunt înregistrate în interiorul arcului carpatic.

Este important de menționat că, deși există aceste tendințe sezoniere, ele nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Cu toate că nu se observă creșteri notabile în cantitățile sezoniere de precipitații, diferențele regionale sunt influențate în mare măsură de configurația Munților Carpați.