Un buboi care nu se mai sparge. Ca să nu spună public câți bani au băgat în presă pentru a cumpăra știri, lideri din PSD și PNL spun că sunt amenințați cu clauzele de confidențialitate de patronii de media
Vineri, 24 octombrie, s-au împlinit 100 de zile de la ultima solicitare trimisă PSD și PNL despre banii plătiți presei. Încălcarea legii a devenit un lucru banal și pentru Ilie Bolojan și pentru Sorin Grindeanu. Nu a venit vreun răspuns, deși termenul legal era de cel mult 30 de zile. Sfidarea celor două partide continuă etapa păguboasă a lui Nicu și Marcel. Politicienii acuză însă chiar patronii din presă pentru situație, dar nu fac altceva decât să arunce un cartof fierbinte pentru a decredibiliza și mai mult mass-media.
De ce atenția se îndreaptă cu prioritate spre PSD și PNL, și nu spre USR sau AUR când vorbim de banii pentru presă? Este o întrebare pe care o regăsesc des.
Pentru că în ultimii cinci ani, cele două partide și-au cumpărat imagine pozitivă din bani publici în valoare de sute de milioane de lei. Nu au avut rival în România. Este normal să începi cu cei care au cheltuit cea mai mare sumă și care au deținut puterea cel mai mult timp.
USR nu are nici 10% din contractele PNL sau PSD cu presa, partidul a băgat banii din subvenție în publicitate pe Facebook sau Google, mult mai ușor de identificat și marcată de rețelele de socializare.
AUR nu a cheltuit banii din subvenție în primii ani, iar ulterior a direcționat sume importante tot spre Facebook, Google sau Tik-Tok sau și-a tipărit propriile publicații. Există în cazul AUR o rețea de site-uri coordonate de partid, dar nivelul sumelor plătite nu se poate compara cu PSD și PNL.
Partidele lui Grindeanu și Bolojan rămân, fără discuții, pe baza cifrelor din ultimii cinci ani, principalii investitori politici în presă. Banii lor concurează marile companii care își fac publicitate în zona de online. De aceea, este natural să fie primii întrebați și să ofere răspunsurile.
Este un mijloc democratic prin care să demonstreze cetățenilor care le trimit lunar bani că înțeleg noțiuni precum integritate sau libertatea presei.
Cine comandă știrile? De ce a mințit Ciolacu ani la rândul
Cum funcționează sistemul, cine comandă știrile? Partidele primesc bani de la bugetul de stat sub formă de subvenție. PSD și PNL au încheiat contracte cu agenții, care cumpără în numele lor spațiu pe diferite site-uri. Agențiile sunt, de fapt, la dispoziția partidelor. Atenție, banii nu ajung la televiziuni în afara campaniilor electorale, ci doar la site-urile televiziunilor sau la publicații online.
Acestea, după ce publică articolele comandate, trimit un raport către agenție pentru a-și încasa banii. Agenția trimite raportul mai departe către partid pentru a vedea ce a cumpărat. În acest sistem, partidele comandă articolele și știu exact unde au ajuns banii și ce articole au fost publicate. Agenția are doar un rol de intermediar, nu unul de decizie.
De ce susțin PSD și PNL că nu știu cui au dat banii? Pentru că mint și vor să ascunde opiniei publice cum au plătit pentru a fi lăudați. Marcel Ciolacu a mințit ani la rândul că nu știe nimic, deși Bogdan Popescu, omul să de încredere, controla totul.
Firmele prin care PSD comanda articolele sunt din Buzău sau sunt controlate de persoane apropiate de partid. Vertigo Events SRL, Concept Media Management, The Plan B Concept sau Stative Media sunt firme care au încasat comisioane importante de la PSD în ultimii ani.
Ciolacu le-a mai spus ceva celor din jurul său. A dorit să se spele pe mâini. Că nu vrea să ofere informațiile pentru că va declanșa un scandal între patronii din presă. Să nu vadă patronii de la Antena3, dacă el a dat mai mulți bani site-ului afiliat RTV. Să nu știe Digi24 ce bani trimite el către alții. Și așa mai departe. Să nu știe Bogdan Chireac de la DCNews, care ia bani și de la partid, și de la ministere, și de la primării, câți bani încasează Radu Budeanu la Gândul.
Și-a asigurat liniștea prin articolele plătite, dar și prin faptul că nu a dezvăluit cui a dat banii. Iar partidul fie a înghițit povestea, fie mulți nu s-au băgat. Ce este clar: partidul a câștigat controlul asupra unei părți din mass-media, unii patroni din presă au câștigat.

Cine sunt marii pierzători din schema contractelor secrete
Cine a pierdut? Societatea, cetățenii care plătesc taxe și impozite și cu banii cărora s-a jucat Marcel Ciolacu. Și au mai pierdut reporterii onești, care nu au scris știri la comandă. Ei sunt băgați în aceeași oală cu cei care au închis ochii și au acceptat comanda politică.
Ce rol a jucat Ciolacu, de fapt? A fost creatorul unui sistem malefic, prin care banii publici ajung la presă printr-un intermediar, fără ca articolele care îi elogiau necontenit activitatea să fie marcate drept publicitate politică. A fost personajul politic care a majorat subvenția pentru partide la un nivel record pentru a avea și mai mulți bani la dispoziție.
Modelul său a fost, probabil, inspirat de acțiunile lui Adrian Năstase care dorea să controleze total presa la începutul anilor 2000.
Tandemul Bode-Ciucă a copiat rețeta. Spre deosebire de PSD, sume importante au fost direcționate către site-urile Digi24 și Realitatea Plus. Și în acest caz, Ciucă și Bode au păstrat secretul cheltuielilor.
Ce au făcut site-urile, au marcat publicitatea politică? Faptul că un partid își promovează o politică publică nu este de condamnat. De condamnat este că articolele nu au fost marcate întotdeauna drept publicitate politică, că banii dați site-urilor au influențat și agenda unor televiziuni, așa cum s-a văzut de atâtea ori cu ochiul liber, iar transparența a fost zero din partea partidelor politice.
Sunt ani la rândul, între 2020 și 2024, când site-urile televiziunilor încasau sume de ordinul milioanelor de euro și nu au marcat articolele drept publicitate politică. A fost un dezmăț financiar și o încălcare teribilă a oricăror norme jurnalistice. S-au închis ochii, iar banul politicienilor a dictat.
S-a construit o structură bolnavă, cu influențe nocive asupra sistemului democratic.
Ciolacu și Ciucă au dispărut. De ce nu s-a spart buboiul?
Ilie Bolojan a fost ales președinte plin al PNL la Congresul din 12 iulie. Sorin Grindeanu a devenit președinte interimar al PSD la sfârșitul lunii mai și urmează să aibă drepturi depline după Congresul din 7 noiembrie.
Din păcate, Bolojan și Grindeanu continuă politica contractelor secrete cu presa. Un fel de omerta, nimeni nu vrea să trădeze.
Premierul chiar a amenințat că pleacă dintr-o conferință de presă dacă mai este asaltat cu întrebări despre banii dați presei. Ciudat, mai ales că sumele nu au fost plătite în mandatul său. Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a fugit dintr-o conferință de presă, fiind deranjat că este întrebat despre refuzului partidului de a prezenta contractele cu presa.
Bolojan și Ciucu au avut șansa să spargă buboiul, să execute o operație de însănătoșire, dar au preferat să pună un pansament și să spună tuturor că totul este ok. Au ascuns mizeria sub preș.
Sorin Grindeanu, fost prim-vicepreședinte în echipa Ciolacu, susținea în 2022 că toate contractele cu presa trebuie să fie publice. Între timp, ajuns șef în Kiseleff a uitat ce a spus. Ca orice politician, Grindeanu s-a rotit la 180 de grade fără să tresară. Cu același tupeu pe care îl avea și Marcel Ciolacu refuză să ofere orice informație despre cum a cheltuit PSD banii publici. Grindeanu invocă și el că dacă ar publica contractele cu presa s-ar supăra patronii. Plus, simte că prin această dezvăluire l-ar trăda pe Marcel Ciolacu, cel pe care acum îl susține la șefia Consiliului Județean Buzău.
Înțelegeți? Pentru liderii PSD și PNL partidul este mai presus de adevăr, încălcarea legii e mai presus de interesul public.
„Nu m-am uitat pe contracte, nu le știu, dar am fost foarte clar informat că există acele clauze de confidențialitate pe care, atenție, nu partidul le-a impus, ci redacțiile”, a declarat, miercuri, 22 octombrie, prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu.
Liderul PNL dă astfel vina pe redacții pentru contractele cu clauze de confidențialitate și spune că nu oferă informațiile solicitate pentru că „ar afecta partidul”.
„Partidul are niște probleme financiare imense, am expune partidul la niște plăți imense pe care nu le putem duce”, a adăugat Ciucu, fără să precizeze vreo secundă că prin această poziționare încalcă legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Ciucu este senin și nu simte rușine când i se amintește că încalcă legea.
Ce este deranjant la atitudinea lui Ciprian Ciucu? Fost ONG-ist, fost președinte al Consiliului Național de Integritate, Ciucu minte și el des. A afirmat miercuri că răspunsul PNL la solicitare din 16 iulie a fost trimis. O primă informație falsă aruncată în spațiul public. Departamentul de Comunicare al PNL nu a trimis vreun răspuns la solicitare.
Prim-vicepreședintele PNL a spus că dacă nu a fost trimis un răspuns va trimite el unul a doua zi să fie totul foarte clar. A garantat cu propriul cuvânt. Nu a mai trimis vreun răspuns.
Cu alte ocazii, pe Facebook, a scris că jurnalistul care a trimis solicitarea privind banii pentru presă a primit 11 răspunsuri. Un alt fals promovat de Ciprian Ciucu în spațiul public.
Bolojan și Grindeanu acoperă mizeria
PSD și PNL sunt egale în povestea cu banii pentru presă. Au plătit în secret, refuză să desecretizeze contractele și să ofere informațiile solicitate. Reforma lui Bolojan nu a atins propriul partid, ci s-a contaminat de la colegii de guvernare. Sunt unii fani ai lui Ilie Bolojan care susțin că nu a avut timp să răspundă.
Nu ai nevoie decât de cinci minute să prezinți contractele din 2021, 2022, 2023, sunt în baza de date a partidului.
Totul este să vrei, iar Ilie Bolojan nu are această voință politică.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a promis pe 28 octombrie, într-o conferință de presă, că va prezenta toate contractele cu presa după ce va fi ales președinte al partidului pe 7 noiembrie. Dar PSD are un lung istoric al promisiunilor. Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu din aprilie 2022 că va desecretiza toate contractele cu presa și nu va încheia alte contracte cu clauză de confidențialitate. Ciolacu nu s-a ținut de cuvânt, iar alocările pentru a-și cosmetiza imaginea au crescut în mandatul său.
Transparența vine de la Bruxelles
Marile partide din România au picat încă un test: al transparenței în cheltuirea banului public. Ca de obicei, poate soluția vine de la Bruxelles și de la Comisia Europeană, instituția mult hulită de extremiști.
Regulamentul 2024/900, cel care reglementează publicitatea politică în UE, va obliga pe toată lumea să precizeze cine plătește publicitatea politică și să fie marcată ca atare. România nu a fost în stare să aplice aceste norme din proprie inițiativă. Sau politicienii români vor inventa un mecanism prin care să fenteze și Regulamentul european.
Un rol negativ îl au și magistrații, cei care tărăgănează procesele pe 544/2001 cu anii. Gândiți-vă că doriți să aflați informații despre contractele lui Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă din 2024. Instanțele vor da un verdict, probabil în 2029, când pe nimeni nu va mai fi interesat de răspuns.
Credeți că așa se rezolvă problema? Greșit. Știți ce fac partidele cu verdictul instanțelor? Îl aruncă la coșul de gunoi și plătesc o amendă infimă.
România contractelor toxice trebuie să înceteze. O spun deja de cinci ani.
Patronii din presă și șefii partidelor ar putea să decidă ca în zece zile să prezinte publice toate contractele. Nicio cauză de confidențialitate nu este mai puternică decât legea și interesul public. Dar există voință politică pentru așa ceva? Din ce am văzut în ultimii ani, pot spune cu siguranță că nu.
Principalii vinovați sunt liderii politici, care încearcă să mute atenția spre tema „șantajului” patronilor din presă pentru ca ei să pară inocenți. Un nou bluf.
Partidele vin pe 7 decembrie și cer iar votul. Vor cheltui mulți bani în campanie și vor ține discursuri pompoase despre interesul public. Dar cum ar fi dacă partidele nu ar mai primi subvenție dacă nu oferă transparență 100%? De ce contribuabilii trebuie să fie corecți cu partidele, iar partidele să își bată joc de orice formă de transparență și să râdă tuturor în față rostind faraonic: „Noi avem contracte confidențiale pe banii publici”.
