Șefa diplomației române, anunț după retragerea parțială a trupelor SUA: Până la sfârșitul anului și în 2026, o să vedem o prezență întărită NATO în țară
Aliații din cadrul NATO, alții decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe și echipamente în România, a anunțat ministrul român de Externe Oana Țoiu, într-un interviu publicat joi de Europa Liberă, după ce Washingtonul a decis să-și retragă o parte din militarii staționați pe teritoriul țării noastre.
Șefa diplomației române mai susține că decizia administrației Trump de a nu mai continua dislocarea rotațională în România a aproape o mie de militari nu va vulnerabiliza parteneriatul strategic dintre București și Washington.
„Discutăm împreună cu Statele Unite ale Americii, dar și în format aliat NATO, modalitățile în care creștem mai departe capacitatea defensivă, dar și de descurajare. Principalul nostru focus acum este și în zona de apărare aeriană.(…) Până la sfârșitul anului și anul viitor, o să vedem o prezență întărită NATO în România și în special o prezență întărită NATO în ceea ce privește capacitatea de a interveni în cazul în care România ar fi supusă unui risc direct”, a spus Oana Țoiu, în interviu, fără a oferi detalii despre noile trupe aliate care vor ajunge în țara noastră.
„Ce este foarte clar în acest moment și reconfirmat de oficiali americani în fiecare dintre formatele pe care le-am avut, fie conversații bilaterale, fie formatul NATO, este că acest parteneriat este într-un moment de încredere, nu este șubrezit, nu este vulnerabil, este un parteneriat de încredere reciprocă, cu obiective comune de viitor”, a adăugat ea.
Explicație pentru comunicarea publică privind retragerea trupelor SUA
Ministrul de Externe a explicat că autoritățile americane și cele române au convenit să comunice împreună anunțul retragerii parțiale a prezenței militare a SUA în România, însă publicarea veștii de către un site din Ucraina a deturnat planul convenit.
„Realitatea este că nicio țară nu poate comunica decizii în numele altei țări. De altfel, în istoria noastră bilaterală (româno – americană, n.red.) parteneriatul strategic s-a construit pe încredere și vrem să-l continuăm așa, ceea ce înseamnă că noi nu vom putea comunica în locul Statelor Unite ale Americii deciziile lor”, a spus șefa diplomației române.
Ea a precizat că, în România, forțe militare ale SUA rămân prezente în trei baze militare, Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, iar discuțiile privind apărarea națională cu partenerii de peste ocean vor continua.
Alte precizări făcute de Țoiu:
Despre viitorul hub de securitate maritimă a Uniunii Europene la Marea Neagră: „Noi am prezentat nu doar miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană, ci și ministrului de Externe al Turciei acest proiect, pentru că este foarte importantă colaborarea dintre Uniunea Europeană și Turcia. (…) Voi merge la Ankara săptămâna viitoare, iar parte din agendă este și hubul de securitate la Maritimă, la Marea Neagră.”
Despre susținerea Ucrainei de către România: „Siguranța noastră este asigurată și de trupele ucrainene care luptă în Ucraina. Pentru România și pentru țările de pe flancul estic, dar și din Uniunea Europeană, este mult mai ușor să susțină apărarea Ucrainei, fie că vorbim de armament, fie că vorbim de eforturi umanitare în ceea ce privește familiile care au ajuns pe teritoriul nostru sau de eforturi comune de sancțiuni asupra Rusiei, decât ar fi vreodată să fim supuși aceluiași risc pe care îl are acum Ucraina.”
Critici la adresa PSD
În același interviu, Oana Țoiu a criticat reacția PSD după anunțul SUA, precum și acuzațiile aduse premierului Ilie Bolojan de către Sorin Grindeanu, liderul interimar al social-democraților.
Grindeanu a spus că „este inacceptabil” ca populația României să afle despre hotărârea administrației Trump de diminuare a numărului de soldați din presa străină și l-a acuzat pe Bolojan că nu a dat explicații.
„Premierul Ilie Bolojan este un premier care are încrederea partenerilor noștri și cred că este riscant și iresponsabil că anumiți politicieni încearcă să îl atace pe premier folosind numele altor țări și vulnerabilizând în discursul public parteneriatul pe care îl avem”, a reacționat Țoiu.
„Cred că PSD-ul și, de altfel, orice partid matur trebuie să își pună problema și să decidă dacă vrea să fie totuși în coaliția de guvernare sau în opoziție”, a mai afirmat șefa diplomației române.
Joi, Grindeanu a continuat atacurile și a afirmat, după ce PSD l-a chemat pe premier luni, în Parlament, la „Ora Prim-ministrului”, pe tema retragerii de trupe SUA din România, că aşteaptă să explice românilor de ce am ajuns în această situaţie.
„Aştept să vină în Parlament să explice românilor de ce am ajuns în această situaţie, să vină să spună, domnilor, uitaţi, spre deosebire de Polonia, de exemplu, noi avem lucrurile aşa, aşa şi aşa şi Ministrul de Externe, care din ce am văzut eu în urmă cu vreo trei săptămâni, a avut o întâlnire la Washington, de unde noi, românii, am primit asigurări că toate lucrurile sunt în regulă, uite că la vreo lună, nici măcar o lună, pare că nu-i aşa”, a declarat liderul PSD, într-o conferință de presă la Târgu Jiu.
„Mă aştept şi la un plan concret, dincolo de ce s-a întâmplat şi explicaţii. Eu mă aştept ca în Parlament, când se vine, să se prezinte şi un plan concret despre cum întărim securitatea României, având în vedere ceea ce s-a întâmplat sau ceea ce s-a anunţat de către partenerul nostru strategic. Asta mă interesează pe mine, să văd cauzele şi să văd acel plan concret”, a mai spus Grindeanu.
PSD l-a chemat luni, 3 noiembrie, pe premierul Ilie Bolojan în Parlament, la „Ora Prim-ministrului”. Solicitarea a fost aprobată joi de conducerea Camerei Deputaților, cu votul celor din PSD și AUR. Motivul este legat de reacția Guvernului la decizia SUA de a retrage o parte din militarii din România, potrivit documentului depus de social-democrați. Premierul Ilie Bolojan nu a decis încă dacă va da curs solicitării PSD de a da explicații în Parlament. „Nu a fost luată încă o decizie. Probabil va fi luată decizia astăzi”, au declarat surse din Guvern pentru HotNews.
Anunțul MApN și cel al Pentagonului
Miercuri dimineață, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că România și țările aliate din NATO au fost informate de decizia Statelor Unite privind „redimensionarea” trupelor americane din Europa. Potrivit MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați” în România.
„Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, a transmis MApN.
Anunțul a venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a scris, citând surse americane și europene, că Administrația Donald Trump este pe cale să retragă „mii de soldați” americani din România.
Acum, în România sunt aproximativ 2.000 de soldați ai Statelor Unite, dintre care aproximativ 1.700 sunt la Baza Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, unde operează scutul antirachetă Aegis Ashore, sunt în prezent aproximativ 200 de militari americani și peste 100 la Câmpia Turzii, conform informațiilor HotNews.
Ulterior, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a ținut o conferință de presă în care a spus că „nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci de sistarea rotirii unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România”.
Pentagonul (Departamentul american al Apărării sau Departamentul de Război) a transmis și el că reducerea prezenței militare din România „nu reprezintă o retragere a Americii din Europa”, adăugând că, dimpotrivă, este un „semn pozitiv al creșterii capacității europene”.
INTERVIURILE HotNews.ro