Colectarea veniturilor fiscale este o problemă de siguranţă naţională, avertizează un proeminent economist

Contextul economic este următorul: România se află într-un moment de inflexiune fiscală. După ani de deficite crescute și cheltuieli publice accelerate, guvernul a început o corecție bugetară complicată, dar inevitabilă. Autoritățile sunt forțate să oprească o spirală a dezechilibrelor care amenință stabilitatea economică a țării.

O corecție impusă de piețe, nu de opțiune politică

„O corecție bugetară a început”, notează economistul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză recentă, publicată în newsletterul Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). „Este un proces anevoios, dar fără el nu putem restabili încrederea în finanțele publice.”

După ce a revizuit ținta de deficit pentru 2025 la 8,4% din PIB (de la 7% prevăzut inițial), guvernul încearcă să transmită un semnal de credibilitate către investitori și agențiile de rating, care au menținut România cu un pas deasupra nivelului „junk”.

Pe termen mediu, programul de ajustare ar trebui să aducă deficitul la 6,5% din PIB în 2026 – o reducere considerabilă, de peste 3 puncte procentuale, spune Dăianu, care este și președintele Consiliului Fiscal. Însă amploarea acestei ajustări este fără precedent în UE pentru o economie care nu traversează o criză financiară propriu-zisă.

Deficite gemene și risc de stagflație

România se confruntă cu ceea ce economiștii numesc „sindromul deficitelor gemene”: un dezechilibru bugetar și unul extern, ambele la cote alarmante.

Deficitul de cont curent a depășit 8% din PIB, iar două treimi din el sunt finanțate prin împrumuturi — o vulnerabilitate structurală care apasă și asupra cursului de schimb.

Pe acest fundal, corecția bugetară este dublu necesară: pentru a tempera cererea internă și pentru a preveni o pierdere de încredere în leu.

„S-a greșit mult în politica bugetară în ultimii ani. De aici apare spectrul unei posibile stagflaţii, dar care nu este venită din cer”, avertizează Dăianu.

Venituri fiscale mici, nevoi mari

Cu venituri bugetare de doar 28,8% din PIB, România rămâne la coada Uniunii Europene, departe de media de 40%.

Această slăbiciune structurală limitează spațiul fiscal pentru investiții, apărare și programe sociale — iar reforma colectării devine o chestiune de siguranță națională, după cum subliniază Consiliul Fiscal.

ANAF ar necesita o reformă profundă, de la digitalizarea completă a inspecțiilor până la redistribuirea competențelor între nivelul central și regional. În paralel, reducerea evaziunii și extinderea bazei de impozitare sunt imperative dacă România vrea să-și stabilizeze finanțele fără a tăia brutal cheltuielile.

Investițiile și PNRR: o fereastră care se închide

Rectificarea bugetară menține investițiile publice la circa 8% din PIB, dar ritmul acestora va fi greu de susținut după încheierea finanțării PNRR în 2026, consideră academicianul.

Supracontractarea proiectelor europene a pus presiune suplimentară pe bugetul național, iar lipsa unei planificări coerente între Ministerul Finanțelor și cel al Investițiilor arată o slăbiciune cronică în gestiunea fondurilor europene.

Un context extern tot mai complicat

Mediul internațional agravează vulnerabilitățile locale: economia europeană încetinește, tensiunile comerciale și costurile apărării cresc, iar incertitudinea geopolitică amplifică aversiunea față de risc.

Pentru o economie mică și deschisă ca România, aceste evoluții înseamnă costuri de finanțare mai mari și presiuni suplimentare pe cursul valutar. Chiar dacă apartenența la Uniunea Europeană oferă o „centură de siguranță”, avertizează Dăianu, „nu ne poate salva de propriile greșeli”.