Avertisment de la Bruxelles: România trebuie să amâne adoptarea a două legi privind protecția minorilor pe internet / Ele propun noi reguli și amenzi pentru giganții IT
Ministerul Digitalizării a atenționat luni Camera Deputaților, for decizional, că adoptarea legii privind majoratul digital și a legii privind protecția minorilor în fața conținutului nociv de pe marile platforme online (precum Facebook, TikTok, YouTube ori X) impun reguli și amenzi suplimentare celor europene și riscă deschiderea unei proceduri de infringement. Ministerul spune că a primit în data de 13 octombrie un mesaj de atenționare în acest sens de la Comisia Europeană.
Un prim proiect de lege reclamat de Comisia Europeană este PL-x nr. 385/2025: Proiect de Lege privind protecţia minorilor sub 18 ani în faţa conţinutului nociv distribuit pe platformele online de tip very large online platforms (VLOP).
- „Analizând proiectul, am constatat faptul că acesta conţine reglementări tehnice şi instituie obligaţii suplimentare VLOPs şi VLOSEs în raport de Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, susține Ministerul Digitalizării în adresa către Camera Deputaților.
Platformele online foarte mari (VLOP) și motoarele de căutare online foarte mari (VLOSE) sunt cele cu peste 45 de milioane de utilizatori în UE. Acestea trebuie să respecte cele mai stricte norme ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
Cum este definit conținutul nociv și ce amenzi sunt propuse
Proiectul de lege prevede ca marile platforme online să implementeze un mecanism verificabil de vârstă pentru toți utilizatorii noi și existenți, cu scopul de a restricționa accesul minorilor la „conținutul nociv”.
Potrivit inițiativei legislative, prin conținut nociv se înțelege orice material care:
a) instigă la violență sau comportamente autodistructive;
b) promovează tulburări de alimentație, ură de sine sau idei suicidare;
c) conține nuditate, pornografie sau exploatare sexuală;
d) conține scene de cruzime, agresiune sau violență extremă;
e) promovează comportamente ilegale, consum de droguri sau alcool;
f) afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă a minorului.
Marile platforme online trebuie să răspundă în termen de maximum 2 ore la orice notificare emisă de o autoritate competentă privind conținutul nociv accesat de un minor.
Platformele care încalcă prevederile prezentei legi pot fi sancționate cu amendă între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.
Ce probleme sunt cu legea majoratului online
Al doilea proiect de lege asupra căruia a atenționat Comisia Europeană este PL-x nr. 356/2025 – Legea majoratului online.
Acest proiect de lege, care a fost adoptat deja luna trecută de Senat, prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil.
- „În urma analizei proiectului, am identificat faptul, că acesta instituie obligaţii suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare în raport de Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, susține Ministerul Digitalizării în informarea către Camera Deputaților.
Ce riscă România dacă adoptă aceste două legi
Ministerul Digitalizării subliniază că „cele două propuneri legislative conţin reglementări suplimentare faţă de legislația europeană, aspect care le încadrează în categoria actelor normative care trebuie să parcurgă procedura de notificare prevăzută de Directiva (UE) 2015/1535„.
- „Facem precizarea că notificarea actelor conform prevederilor Directivei menţionate se face în faza de proiect, iar statul membru iniţiator este obligat să amâne adoptarea acestora până la încheierea perioadei de status-quo prevăzută de Directivă.
- Menţionăm că, actele normative de acest tip, adoptate fără respectarea procedurii de notificare prevăzută de Directiva menţionată sunt inaplicabile si devin inopozabite terţilor, în caz de litigiu, conform jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie (ex. cazuL C194/94 CIA Security), putând deschide procedura de infringement României pentru nerespectarea legislaţiei europene”, se mai arată în informarea trimisă luni de Minister în Parlament.
Ce critici a ridicat legea majoratului digital
Proiectul de lege privind majoratul online, adoptat luna trecută de Senat, prin care minorii cu vârste de până la 16 ani nu vor putea accesa servicii online decât cu acord parental, „introduce o obligație generală de identificare online pentru orice utilizator: Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn și orice site doar cu buletinul”, atenționa luna trecută Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI).
Critici asupra formei inițiale a proiectului au fost ridicate și de Google România, CNA și mai ales ANCOM, autoritatea care va verifica aplicarea legii, după ce va trece de Parlament.
Sursa foto: Citalliance / Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro