Inflația îți evaporă salariul pe o lună, fără să simți. Miercuri, BNR va publica noul Raport asupra inflației
Faptul că tu scoți mai mulți bani din buzunar sau de pe card pentru fix aceleași produse ca luna trecută, înseamnă că banii tăi cumpără azi mai puțin. La un salariu mediu net de 5.387 lei/lună cât a fost în august (adică 64.644 de lei anual), o inflație de 10% înseamnă că îți rămân în mână cu 6.464 lei mai puțin pe an. Adică, mult peste câștigul tău pe lună. Practic, un salariu și ceva ți-l evaporă inflația.
Isărescu și oamenii lui din BNR știu că sunt între ciocan și nicovală. Dacă crește dobânda-cheie, omoară creșterea economică. Dacă o reduce, aprinde inflația.
Oricum o dai, cineva va suferi.
Cum îi afectează inflația pe cei săraci și pe cei cu bani
Oamenii cu venituri mai mici cheltuiesc o mare parte din bugetele lor pentru nevoile primare – alimente și utilități, fără să-și bugeteze concedii și vacanțe scumpe. Cei care iau câteva mii de euro lunar, taie o ieșire-două în oraș și rezolvă problema. Cei cu venituri mici sunt însă nevoiți să taie uneori din cheltuielile cu alimentele. Inflația este privită în literatura de specialitate și ca o taxare a celor săraci.
În SUA se calculează de fapt două ”inflații”. Prima e cea clasică- Indicele prețurilor de consum sau C.P.I., care măsoară costul coșului de consum pe care americanii îl cumpără. Al doilea indice este cel al cheltuielilor de consum personal, sau P.C.E., care include și acele cheltuieli pe care asigurările și beneficiile guvernamentale le acoperă (total sau parțial). Cei doi indici sunt, trebuie spus, construiți ușor diferit.
Este inflația rea sau bună? Depinde pe cine întrebi…
„Guvernele iubesc inflația. De asta evităm zona euro, pentru că acolo nu putem nici genera inflație, nici printa bani”, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Creșterile rapide ale prețurilor provoacă probleme, destabilizând sistemele politice și sociale, transformând clasa de mijloc în clasă de jos și făcând imposibil să construiești bugete de business.
De pildă, dacă eu vând mere unui lanț alimentar cu 1 leu/kg, iar băncii îi datorez 200 de lei /lunar pentru creditul făcut, dacă scumpesc merele la 1,05 lei îmi rambursez împrumutul mai repede. Doar că, ați ghicit, provoc inflație.
Inflație care poate fi dură și pentru bănci. Banca, căreia îi datorez 200 de lei/lună nu e fericită să primească 200 de lei devalorizați cu 10%, care valorează doar 180 de lei.
La fel, cei care au depozite în bănci suferă când văd că banii lor munciți au o tot mai mică valoare. Pe scurt, inflația îi lovește din plin pe cei cu venituri fixe, cum ar fi studenții și pensionarii.
Fiecare resimte inflația în felul lui
Când IPC creștea cu 5,3%, un pensionar o resimțea ca fiind de peste 8%, în vreme ce pentru cei cu venituri de peste 6.000 de lei net, inflația resimțită era puțin de 4%. Depinde de care parte a ușii te afli, cum ar spune cineva.
Unde am putea ajunge cu inflația în acest an?
În cel mai recent raport asupra inflației, BNR vorbește de o inflație de aproape 9% la finalul lui 2025. Miercuri, 12 noiembrie, Banca Națională își va actualiza prognoza de inflație și, cu siguranță, vom vedea noile calcule ale Băncii Naționale privind scumpirile care urmează.
INTERVIURILE HotNews.ro