România are politici gata scrise. Doar că statul refuză să le citească, spune un expert în energie
Președintele României, Nicușor Dan, a lansat recent ideea ca firmele și societatea civilă să vină cu politici publice „gata scrise”, pe care statul să le poată adopta direct. O propunere logică și eficientă, dar în același timp ironică într-o țară în care astfel de politici există deja, doar că nimeni din instituții nu le citește, consideră economistul și expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
El spune tranșant: România nu suferă de lipsă de idei, ci de „surditate instituțională”. „Avem politici scrise, analizate, testate pe teren. Ceea ce lipsește este curajul celor din instituții de a asculta, de a învăța și de a colabora.”
Expertiza există. Dialogul lipsește
În ultimii cinci ani, AEI a trimis autorităților peste 18.000 de poziții și 650 de studii privind reglementarea și eficientizarea sectorului energetic.
Rezultatul? Tăcere.

Asociația Energia Inteligentă a demonstrat că se poate acționa fără bani publici:
a dus curent electric în cătune izolate, a sprijinit electrificarea stânelor și a dezvoltat proiecte-pilot de energie curată – exact genul de inițiative pe care strategiile guvernamentale le tot invocă, dar nu le aplică.
Când instituțiile spuneau „nu sunt fonduri” sau „nu e prioritar”, AEI arăta că soluțiile există — dacă există și voință. România confundă dezbaterea cu decizia și reforma cu simularea reformei”, scrie Chisăliță.
Dincolo de energie, diagnosticul este valabil pentru aproape toate domeniile – de la sănătate la educație.
Expertiza din afara sistemului e privită ca o amenințare, nu ca o resursă, mai spune Chisăliță.
Într-o țară normală, munca unor asociații ca a Asociației Dăruiește Viața, Asociația Energia Inteligentă, etc. ar fi fost preluată ca model, multiplicată și finanțată din bani publici. În România, ea este privită cu suspiciune, ignorată sau – cel mult – lăudată formal în declarații fără consecințe, crede economistul .
Iar acele soluții – electrificare, autonomie energetică, dezvoltare locală – nu sunt doar proiecte tehnice. Sunt exemple de demnitate civică, de responsabilitate profesională și de credință în ideea că România poate fi mai mult decât o colecție de scuze birocratice.
Un apel la decență instituțională
România nu trebuie reinventată – trebuie doar să-și asculte oamenii competenți. Statul ar câștiga enorm dacă ar trata expertiza externă ca pe un partener, nu ca pe o critică. Pentru că acolo unde autoritățile au fost absente, societatea civilă a demonstrat că se poate: „Dăruiește Viață” a construit spitale, iar Energia Inteligentă a aprins lumina în satele uitate., conchide specialistul
