Ilie Bolojan, despre discuția cu magistrații: „Nici nu ne-am apropiat de o formulă care să ducă la un numitor comun”. Cât este pensia medie preconizată de Guvern
Premierul Ilie Bolojan a declarat, la Euronews, că discuțiile de la Palatul Cotroceni între decidenții politici și reprezentanții magistraților privind pensiile acestora din urmă nu au dus nici măcar la apropierea de o variantă care să fie agreată de cele două părți.
Invitat să relateze cum au decurs discuțiile cu magistrații, primul-ministru nu a ascuns faptul că nu a rezultat un punct de vedere comun care să stea la baza unor negocieri viitoare.
„Fiecare ne-am spus punctul de vedere, dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă care să ducă la un numitor comun”, a spus Ilie Bolojan.
„Nu doresc să intru într-o zonă de escaladare”
Șeful Guvernul a evitat să dea detalii suplimentare legate de modul în care au decurs discuțiile, invocând un acord de principiu cu reprezentanții CSM și ÎCCJ. „Am convenit ca să nu facem declarații care să se ducă într-o zonă care să potențeze lucrurile și nu doresc să intru într-o zonă de escaladare”, a explicat Bolojan.
Însă acesta a accentuat argumentul că vârsta de pensionare pentru judecători și procurori trebuie crescută. „Nu mai putem susține o pensionare care să fie între 48 și 50 de ani, este o realitate pe care nu o putem contesta, nici din punct de vedere al sustenabilității, nici din punct de vedere al unei justiții sociale.
El a amintit că, în intervalul de vârstă 55-64 de ani, doar 53% dintre români sunt activi în zona economică. „Dacă vrem mai mulți bani la buget, acești bani nu pot fi colectați decât de la oamenii care lucrează în România, nu de la cei care nu lucrează (…) Nu mai e loc de întors. Indiferent cine e la guvernare, trebuie să luăm măsuri pentru a lua mai mulți oameni în economie”, crede premierul, amintind că doar Italia are mai puțin persoane active pe piața muncii, raportat la populației.
Bolojan a admis că o perioadă mai scurtă de tranziției către noua vârstă de pensionare poate crea „inechități” între cei care se vor pensiona mai devreme și cei care vor avea o altă vârstă de pensionare, însă o perioadă de tranziție mai scurtă va duce la o corecție mai rapidă.
„A doua problemă este cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu. În proiectul susținut de Guvern, cred că este o propunere corectă, comparând datele din Europa. Azi este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu ceea ce înseamnă că pensia este cât ultimul salariu ceea ce este incorect, orice s-ar spune”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a amintit că o pensie medie în magistratură este de aproape 5.000 de euro, în timp ce pensia medie la nivel național este 550-600 de euro. „Este o diferență foarte mare. Atunci aceste lucruri trebuie să fie corectate. pentru că este o problemă de un sistem echitabil, cât de cât, și un sistem care să stea și în picioare în anii următori”, a comentat Bolojan.
Potrivit intențiilor guvernului pe care-l conduce, nivelul pensiei medii pentru magistrați ar urma să ajungă la puțin peste 3.000 de euro lunar
„Dacă s-ar aplica ce am propus, ar fi 3.500 euro net, la care ar fi CASS de 10%, adică 3.200 de euro net pe lună. Putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat, dar este o pensie pe care foarte puțini români o încasează după 35-40 de ani de muncă. Oricum ai o bătrânețe decentă, ca să nu spun mai mult de atât”, a detaliat Ilie Bolojan.
Blocaj la Cotroceni
Discuțiile de miercuri între președintele Nicușor Dan, reprezentanții magistraților și liderii coaliției au durat aproximativ trei ore, însă s-au terminat fără niciun rezultat. Deși politicienii ar fi de acord cu majorarea perioadei de tranziție, nu acceptă cererea magistraților de a crește valoarea pensiei față de cea din proiectul Guvernului Bolojan, respins de CCR.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a vorbit, joi, la RFI, despre aceste negocieri, spunând că consideră exagerate propunerile magistraților.
„Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut. Ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil. Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net (…). Mi se pare un pic exagerată această doleanță a magistraților ca pensia să fie 65% din venitul brut”, a declarat deputatul UDMR.
La discuțiile de miercuri seară de la Cotroceni, premierul Ilie Bolojan i-a întrebat pe reprezentanții Consiliului Suprem al Magistraturii dacă își vor da totuși avizul în timp util pentru un proiect de lege, a relatat pentru HotNews unul dintre liderii politici prezenți la negocieri. Cei de la CSM au spus că nu îi pot da un răspuns pe loc, fără să vadă un nou proiect și să îl analizeze.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat, într-un comunicat de presă, eşecul discuţiilor de miercuri de la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraţilor, deşi susţine că reprezentanţii magistraţilor au manifestat „deschidere pentru rezolvarea problemelor”.
„Discuţiile nu au condus la o soluţie agreată de toţi participanţii, cu toate că reprezentanţii Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluţiile optime care să asigure o abordare echilibrată şi care să corespundă exigenţelor subliniate constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, afirmă CSM, potrivit Agerpres.
INTERVIURILE HotNews.ro