Încă o rundă de discuții fără rezultat în coaliție pe tema pensiilor magistraților și a concedierilor din administrație / Când sunt așteptate deciziile finale

După două ore de discuții la Palatul Victoria, liderii coaliției nu au ajuns încă la o decizie finală, însă în zilele care urmează, atât negocierile pe legea care crește vârsta de pensionare a magistraților, cât și cele privind reforma din administrație ar trebui să fie încheiate.

Ședința liderilor coaliției s-a terminat după aproximativ două ore. Potrivit informațiilor HotNews, decizia finală privind reforma administrației locale urmează să fie luată mâine. Liderii ajunseseră de săptămâna trecută la un acord de principiu cu privire reducerile din administrația publică, adică tăierile de cheltuieli și de personal din primării, Consilii Județene și instituții publice.

Însă, deși inițial discuția era ca instituțiile de forță să fie scutite de reducerile de cheltuieli, surse HotNews care au participat la ședința de luni seară, spun că acum este luată în calcul o tăiere de 10% a salariilor din armată „ca să fie și primarii fericiți că nu se taie numai de la ei”. Subiectul a fost închis după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, care a participat la întâlnirea coaliției s-a opus reducerii salariului militarilor.

Când vine vorba de pensii speciale, liderii mai trebuie să decidă care va fi cuantumul pensiei și care va fi perioada de tranziție. Perioada de tranziție se referă la numărul de ani în care magistrații vor ajunge să iasă la pensie la 65 de ani.

În acest moment, pe masă sunt mai multe variante: una care prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, așa cum era în proiectul care a fost respins de CCR, și alta cu o perioadă de tranziție de 15 ani, perioada maximă pe care premierul Bolojan e dispus să o negocieze cu magistrații.

***

Reprezentanții PSD, PNL, USR, UDMR și ai Minorităților Naționale au mers astăzi la Guvern ca să discute despre concedierile din administrație, una dintre problemele care au provocat tensiuni în coaliție timp de mai bine de trei luni. 

Săptămâna trecută, cele patru formațiuni au ajuns la un acord parțial pe problema reducerilor de personal din administrația publică. Toate partidele sunt de acord cu reducerea a 10% din posturile ocupate atât din administrația locală, cât și din cea centrală.

În administrația locală vor fi reduse până la 30% din totalul posturilor, dar nu mai mult din 20% din posturile ocupate în fiecare primărie sau Consiliu Județean. Per ansamblu, asta ar reprezenta o reducere de 10% dintre posturile ocupate din administrație. 

Premierul Bolojan a declarat luni la întâlnirea primarilor din marile municipii că va exista o perioadă de tranziție, până în 2027, până când primăriile care au mai mulți angajați decât cei prevăzuți în grilă vor putea face și concedieri, și reduceri de salarii. 

„Vor fi două situaţii: unităţi administrative care, după noua grilă, au un personal sub noul standard, unde nu există niciun efect şi unităţi administrative care sunt peste noua grilă, cu numărul de personal, unde vor fi nişte efecte”, a declarat Bolojan. 

După această perioadă de tranziție, din 2027, primăriile și Consiliile Județene vor trebui să dea oameni afară. 

„Această ipoteză este cea de bază care se va aplica, va fi singura care va rămâne valabilă de la 1 ianuarie 2027, conform proiectului de lege, dar, până atunci, aveţi a doua ipoteză de lucru, cea de reducere a anvelopei salariale, calculată în aşa fel încât fondul de salarii nou să reprezinte o valoare redusă cu 10% faţă de fondul de salarii pe care l-aţi avea, în cazul în care, să spunem, îl depăşiţi”, a spus premierul.

Practic, până în 2027, primăriile și Consiliile Județene care sunt supradimensionate vor trebui fie să dea oameni afară, fie să reducă din salarii, cu condiția ca reducerea cheltuielilor să aducă la buget la fel de mulți bani ca reducerile de personal. 

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus de mai multe ori că reforma din administrație va avea un impact de aproximativ 4,5 miliarde de lei, din care 1,7 miliarde provin din administraţia locală. 

Pe plan central, coaliția discută despre o reducere de 10% din a salariilor.

Negocieri pentru al treilea pachet de măsuri fiscale

Tot Bolojan a spus că săptămâna viitoare Guvernul va începe procedurile de adoptare a celui de-al treilea pachet de măsuri fiscale menite să aducă mai mulți bani la buget. 

Din el, va face parte și reforma din administrația publică, care ar fi trebuit să fie adoptată în al doilea pachet de măsuri, însă a fost eliminată pentru că liderii coaliției nu reușeau să se înțeleagă. 

„De săptămâna viitoare, începem să punem în procedură de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, pachetul pe administraţia locală şi centrală, înseamnă că mai luăm încă un set de măsuri, în aşa fel încât, anul viitor, să scădem cu cel puţin două puncte procentuale acest deficit, să ne însănătoşim, practic, balanţa comercială, ca şi efect secundar, să ne luăm banii europeni ca să ne putem finanţa investiţiile”, a anunțat luni Ilie Bolojan.

Pe de altă parte, PSD condiționează adoptarea celui de al treilea pachet de măsuri fiscale. Ei cer ca în noul pachet să fie incluse și măsurile propuse de social-democrați pentru relansarea economiei. Așadar, coaliția a decis formarea unui alt grup de lucru care să analizeze aceste propuneri.

„Sunt facilități pe care statul poate să le ofere pe termen lung, măsuri care se autofinanțează sau sunt din fonduri europene și din alte surse”, spunea Grindeanu despre pachetul de relansare al economiei la începutul lunii septembrie.

Pe de o parte, ministrul Finanțelor spune că măsurile nu sunt fezabile pentru că au un impact bugetar mult prea mare. Pe de altă parte, social-democrații susțin că măsurile propuse de ei nu necesită nicio cheltuială.