Drumul prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman de la un „paria” în ochii SUA, la un „prieten” și „aliat major”, primit cu brațele deschise de Trump
Acum șapte ani, prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu putea vizita Washingtonul. Când a ajuns marți la Casa Albă, a obținut avioane F-35, cele mai rapide cipuri din lume, statutul de „aliat major non-NATO” al SUA și susținerea liderului american, scriu Financial Times și New York Times.
La șapte ani după ce Mohammed bin Salman a fost efectiv interzis la Washington, în urma asasinării șocante a disidentului Jamal Khashoggi, prințul moștenitor saudit s-a întors, marți, la Casa Albă, fiind întâmpinat cu brațele deschide de Donald Trump.
Iar Casa Albă a oferit toate onorurile: 21 de salve de tun, o fanfară a Marinei SUA, un survol al avioanelor de vânătoare — și atacuri din partea președintelui la adresa jurnaliștilor americani care ar putea să-l jignească pe oaspetele său.
Trump i-a oferit apoi oaspetelui său, pe care l-a numit în mod repetat „prieten”, un dineu, la care au participat Elon Musk, Cristiano Ronaldo — care joacă în Liga Pro din Arabia Saudită — împreună cu alți oficiali și oameni de afaceri.
Liderul de facto al celui mai mare și mai bogat stat arab, pe care președintele Joe Biden l-a declarat acum șase ani un „paria”, și-a restabilit relațiile cu SUA după propriile condiții, scrie The New York Times.
Alți oficiali străini nu au fost atât de norocoși. Volodimir Zelenski a fost dat afară din Biroul Oval după ce a fost umilit în direct la televizor, în primăvară.
În timpul celor două vizite ale lui Mark Carney din acest an, Trump a glumit pe tema anexării Canadei. Iar discuțiile nu au reușit să pună capăt taxelor vamale punitive aplicate vechiului aliat al SUA.
De fapt, scrie Financial Times, ultima dată când Trump a tratat un lider străin cu o astfel de demonstrație marțială a fost în august, când Vladimir Putin – care a beneficiat și el de o paradă aeriană militară – a pășit pe covorul roșu la o bază a Forțelor Aeriene ale SUA din Alaska, unde a fost întâmpinat călduros de președinte și plimbat în mașina sa.
„Aliat major non-NATO”
Dincolo de formalități, prințul moștenitor a obținut un angajament din partea lui Trump pentru a cumpăra avioane de luptă F-35, în ciuda obiecțiilor Israelului.
În același timp, a reușit să amâne, probabil pentru ani de zile, orice discuție privind aderarea Arabiei Saudite la Acordurile Abraham și recunoașterea statului evreu.
„Vrem să facem parte din Acordurile Abraham, dar vrem să fim siguri că asigurăm o cale clară către o soluție cu două state”, a declarat prințul Mohammed în Biroul Oval, rostind fraza pe care știa că premierul Benjamin Netanyahu o va respinge categoric.
„Vrem pace cu israelienii”, a insistat el. „Vrem pace cu palestinienii, vrem ca ei să coexiste pașnic”, a adăugat bin Salman.
Prințul a mai făcut ceva, oferind promisiuni pe care știa că gazda sa voia să le audă – achiziții și investiții în Statele Unite în valoare de peste un trilion de dolari – mai mult decât valoarea fondului suveran al țării sale.
Liderul saudit a asigurat că promisiunile nu sunt aruncate în vânt, dar a evitat să precizeze perioada în care vor fi făcute investițiile.
În schimb, Arabia Saudită a mai primit de la Trump un angajament pentru accesul la cele mai avansate cipuri de computer din America, esențiale pentru construirea vastelor servere de date – centrale pentru planul său de a transforma țara sa într-o putere în domeniul inteligenței artificiale, cu procesoare care consumă multă energie electrică alimentate de o combinație de petrol saudit și energie regenerabilă.
Și fără a menționa vreodată China, el a clarificat în perioada premergătoare vizitei că Beijingul era dispus să intervină pentru a furniza orice tehnologie pe care Washingtonul ezita să o furnizeze.
De asemenea, conform unui acord, Arabia Saudită ar fi desemnată drept „aliat major non-NATO”, o relație formală care aprofundează cooperarea în domeniul apărării, dar nu include o garanție de securitate. Regatul se va alătura astfel altor 19 țări din această categorie, o listă care include Israel, Iordania, Kuweit și Qatar.
„MBS a făcut Arabia Saudită mai relevantă ca niciodată pentru interesele SUA”
„Asistăm la cea mai importantă revenire”, a declarat pentru New York Times Meghan O’Sullivan, expertă în energie și fostă oficială a administrației Bush, care în prezent conduce Centrul Belfer de la Harvard.
„MBS (un acronim folosit ocazional pentru Mohammed bin Salman) a făcut Arabia Saudită mai relevantă ca niciodată pentru interesele SUA”, a spus ea, observând că liderul de la Riad „aliniază o strategie tehnologică agresivă și o politică petrolieră care ajută la menținerea prețurilor scăzute”.
„În același timp”, a adăugat ea, „el a jucat cu abilitate cartea Chinei, sugerând că ceea ce Washingtonul nu oferă va fi efectiv furnizat de Beijing, subminând argumentele Washingtonului”.
Prințul moștenitor nu a obținut tot ce și-a dorit. Un acord nuclear, care a fost discutat și dezbătut cu Washingtonul timp de un deceniu, a fost amânat din nou, cele două părți convenind asupra unor termene nespecificate pentru rezolvarea problemei spinoase a permisiunii acordate saudiților de a-și îmbogăți propriul uraniu.
Totuși, obținând angajamentul pentru cele mai avansate avioane de luptă americane și cele mai avansate cipuri americane în centrele de date, liderul saudit integrează țara sa în tehnologia americană.
Deocamdată, dintre puterile din Orientul Mijlociu, doar Israelul deține F-35, un monopol pe care îl consideră esențial pentru „avantajul militar calitativ” pe care America îl garantează de mult timp țării.
Trump nu a abordat problema modului în care poate împăca acest angajament cu decizia sa de a vinde avioanele de luptă avansate sauditilor. Fișa informativă a Casei Albe a omis un fapt esențial: câte avioane F-35 ar putea comanda sauditii.
Răbdarea lui bin Salman
Observatorii spun că tânărul lider saudit a dezvoltat o înțelegere extrem de precisă a modului în care trebuie să gestioneze relația cu președintele american.
Primele indicii au apărut în 2018, în lunile care au urmat după asasinarea șocantă a lui Jamal Khashoggi, fostul oficial saudit devenit critic și editorialist la The Washington Post, ucis și dezmembrat în ambasada saudită din Turcia.
Trump, aflat la doar un an de la preluarea funcției, a declarat că nu era clar cine era responsabil pentru asasinat. Președintele american a mai spus însă că, dacă prințul moștenitor era responsabil, acesta va fi tras la răspundere.
Apoi, CIA a publicat un raport în care a afirmat cu mare certitudine că prințul moștenitor știa despre complot și că, cel mai probabil, aprobase ordinul de capturare sau ucidere a lui Khashoggi.
Raportul a fost imediat divulgat în presă, spre furia administrației. Dar a devenit clar că prințul moștenitor nu putea păși pe teritoriul american fără a se confrunta, în cel mai bun caz, cu proteste.
Apoi a venit pandemia COVID și măsurile de izolare. Liderul saudit a folosit timpul, acordurile comerciale și o apropiere treptată de Washington, așteptând cu răbdare momentul potrivit.
Deși spusese că Arabia Saudită e un stat paria, Biden a venit în vizită – una pe care unii dintre consilierii săi au considerat-o crucială, iar alții au considerat-o o greșeală imensă. O relație strategică a început să renască.
Momentul prințului moștenitor a venit după ce Trump a preluat al doilea mandat de președinte.
Încrederea Arabiei Saudite în Washington suferise o lovitură în 2019, când Trump nu a răspuns prompt la un atac asupra infrastructurii petroliere saudite din partea grupurilor susținute de Iran — un episod citat în privat de oficialii sauditi în eforturile lor de a încheia un tratat de apărare cu Washingtonul.
Dar, după șase ani — și multiple tranzacții imobiliare ale familiei Trump în Golf — starea de spirit s-a îmbunătățit considerabil.
Lucrurile se mai întâmplă
Mulți observatori spun că izbucnirea lui Trump, care a reacționat cu furie când o jurnalistă ABC l-a întrebat pe prințul Mohammed despre raportul CIA, nu este o surpriză, scrie The New York Times.
Jurnalista ABC News, Mary Bruce, l-a întrebat pe Trump dacă este în regulă ca familia sa să facă afaceri în Arabia Saudită în timp ce el este președinte.
Ea i-a adresat o întrebare și liderului saudit, întrebându-l de ce americanii ar trebui să aibă încredere în el după ce serviciile secrete au concluzionat că el a orchestrat asasinarea jurnalistului.
După ce a întrebat-o pe Bruce pentru cine lucrează, Trump a numit ABC „fake news” și a apărat afacerile familiei sale în Arabia Saudită, spunând că acestea nu sunt foarte importante și nu au legătură cu politica sa.
Trump l-a apărat apoi pe liderul saudit, menționând că Jamal Khashoggi era „extrem de controversat”. „Lucrurile se mai întâmplă”, a spus Trump, aparent ca o concluzie la asasinarea criticului saudit.
Prințul moștenitor, evident pregătit pentru această întrebare, a avut un răspuns mai bun. „Este foarte dureros să auzi că cineva își pierde viața fără un scop real sau într-un mod ilegal”, a spus el, adăugând: „Am îmbunătățit sistemul nostru pentru a ne asigura că nimic de genul acesta nu se va mai întâmpla” în viitor.
Reacționând la comentariile lui Trump, văduva lui Khashoggi, Hanan, a declarat pentru BBC că apărarea prințului moștenitor de către președintele SUA nu corespunde cu faptul că bin Salman a admis responsabilitatea pentru uciderea soțului ei.
„Însuși prințul moștenitor, în 2019, într-un interviu acordat emisiunii 60 Minutes, și-a asumat responsabilitatea pentru această crimă oribilă”, a spus ea.
INTERVIURILE HotNews.ro