CCR a schimbat data la care va analiza contestația AUR privind majorarea taxelor locale, după o solicitare a Guvernului / Intrarea în vigoare a măsurilor, planificată pentru 1 ianuarie
AUR a atacat la Curtea Constituțională și ultimele măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, adoptate de Parlament marți, pe care Guvernul vrea să le aplice din 1 ianuarie 2026. Inițial, CCR a anunțat că va judeca această contestație pe 4 februarie, apoi pe 21 ianuarie, iar apoi a schimbat din nou data, după o solicitare a Guvernului. Acum, noua dată este 10 decembrie, astfel încât să nu fie amânată intrarea în vigoare a măsurilor.
UPDATE 17.15: Curtea Constituțională a anunțat că va judeca contestația pe 10 decembrie 2025, după ce Guvernul ceruse schimbarea termenului, în contextul în care unele măsuri urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Guvernul cere schimbarea datei
UPDATE 16.30: Guvernul a anunțat, prin purtătoarea sa de cuvânt, că va cere CCR „preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026”, încercând astfel să obțină o dată mai apropiată de termenul la care această lege ar trebui să intre în vigoare, astfel încât să nu fie amânată intrarea în vigoare a măsurilor.
CCR revine. Ședința nu mai e pe 4 februarie
UPDATE 15.40: După aproape trei ore de când a anunțat ședința vab avbea loc pe 4 februarie, CCR a revenit și a spus că a anunțat o dată greșită, ci că de fapt sesizarea privind legea care majorează impozitele va fi dezbătută pe 21 ianuarie.
***
AUR a atacat la CCR legea „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative” adoptată marți de Parlament. Pe scurt, este vorba de proiectul de lege al Guvernului Bolojan privind noi taxe și majorarea impozitelor pe proprietate și mașini, prevăzute să intre în vigoare din 1 ianuarie 2026.
Curtea Constituțională a anunțat, inițial, că va dezbate contestația depusă de AUR pe 4 februarie. A revenit ulterior și a spus că ședința va fi pe 21 februarie.
Astfel, prin faptul că CCR va dezbate sesizarea AUR în 21 ianuarie, o serie de măsuri prevăzute să intre în vigoare de la 1 ianuarie vor fi amânate.
Ce spune Guvernul
Întrebată joi, de reporterul HotNews, dacă legea mai poate intra în vigoare, înainte de termenul ședinței de la CCR, purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că, procedural, este imposibil.
„Evident că nu poate intra în vigoare, nu poate ajunge la promulgare”, a explicat Dogioiu.
Ea a declarat că nu comentează în niciun fel hotărâri ale Curții Constituționale:
„Nu comentez în niciun fel hotărâri de orice fel ale Curții Constituționale, fie că e vorba de stabiliri de termene, nu am discutat cu premierul pentru că știrea a venit chiar acum despre acest subiect”.
Ea a mai spus și că, de principiu, termenul de ședință poate fi modificat.
„De principiu, vă spun, nu că s-ar fi solicitat sau că s-ar fi adoptat, și în cazul Curții Constituționale, la fel ca în cazul instanțelor de judecată obișnuite, termenele pot fi și preschimbate. Asta e ceea ce vă spun de principiu. Că se va întâmpla, că nu se va întâmpla, asta nu am de unde să știu în acest moment”, a spus Dogioiu.
Parcursul legii
Partidul condus de George Simion, S.O.S România și POT au atacat legea la CCR și după ce Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe această lege, în 1 septembrie.
Judecătorii Curții au decis în urma sesizării că trei articole din lege erau neconstituționale. Cele trei articole se refereau la folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, ai Autorității Vamale Române și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Cu aceste excepții, legea în ansamblul ei a trecut testul de neconstituționalitate. Așadar, Guvernul a modificat proiectul astfel încât să fie pus în acord cu decizia Curții și a introdus o nouă prevedere – ca taxa pentru coletele comandate de pe platformele non-UE, precum Temu, Trendyol sau Shein să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, pentru că termenul prevăzut în proiectul inițial era de 1 noiembrie 2025 și a fost depășit.
Ce măsuri ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie și sunt amânate
De anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, ar fi urmat să fie majorate.
Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Chiar și-așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări făcute de Profit.ro. Pentru un apartament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele site-ului de business.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
Tot de la 1 ianuarie, era prevăzut ca toți comercianții să fie obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.
Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026.
Impozitare cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede
Proiectul propune ca în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să de aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
Mașinile vor fi impozitate după principiul „poluatorul plătește”
Proiectul propune și un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare, microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
INTERVIURILE HotNews.ro