Avertisment al experților aleși de Comisia Europeană să rezolve criza locuințelor: tinerii sunt cei mai vulnerabili / Problemele identificate 

Inegalitatea dintre generații crește în multe domenii, unul dintre ele fiind cel al locuințelor, atrag atenția mai mulți experți europeni, care se ocupă de soluționarea crizei locuințelor. Tinerii, dar și minoritățile sexuale și etnice sunt printre cei mai vulnerabili. 

În setul de recomandări adresat Comisiei Europene, experții susțin că generațiile mai în vârstă, deja prezente pe piața imobiliară, au un nivel mai bun de trai, comparativ cu tinerii care „se confruntă cu bariere severe în a accesa propria locuință”. 

Accentuarea inegalității de clasă

Aproape jumătate dintre cetățenii europeni cu vârste între 18 și 34 de ani încă locuiesc cu părinții – de cele mai multe ori nu din proprie voință, ci din cauza faptului că nu își permit propria locuință. Chiar și cei cu salarii medii susțin că există zone urbane în care nu ar putea să își găsească nicio locuință, atrag atenția experții. 

Consiliul Consultativ pentru Locuire a fost formată de Comisia Europeană, în luna iunie. Au fost selecționați 15 experți independenți care să formuleze recomandări de politici concrete pe care Comisia le poate lua în considerare în elaborarea Planului European pentru Locuințe Accesibile. România este reprezentată în consiliu de Irina Zamfirescu, coordonatoarea programului Bună Guvernare al Active Watch.  

În raportul înaintat, experții susțin că inegalitatea dintre generații se poate transforma și „într-o inegalitate de clasă tot mai accentuată” între cei ale căror familii îi pot sprijini financiar pentru a-și lua o locuință și cei ale căror familii nu pot.

Minoritățile, cele mai afectate

Deși dificultățile legate de locuire afectează o mare parte a cetățenilor europeni, anumite grupuri sunt afectate în mod special: persoanele LGBTQIA+, persoanele care aparțin minorităților etnice, persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale și cei aflați în risc de sărăcie. 

Pentru a asigura un cadru de reglementare clar în domeniul locuirii, ar trebui introdusă o directivă anti-discriminare privind accesul la locuire – care să permită mai ușor închirierea unei locuințe sau accesarea unui credit banca, susțin experții. 

Totodată, ei afirmă și că instituțiile care se ocupă de egalitatea de șanse ar trebui finanțate mai mult, astfel încât să poată face verificări proactive pe piața închirierilor. 

Blocurile noi nu sunt neapărat o soluție

Atunci când dezvoltarea de noi locuințe se întâmplă „fără mecanisme eficiente” care să finanțeze spații accesibile sau servicii publice, „nu există niciun stimulent inerent pentru dezvoltatori să vândă sau să închirieze la prețuri accesibile, indiferent de cât de multe locuințe sunt construite”, arată documentul citat.

Acest lucru înseamnă că nu este suficient să se construiască multe locuințe pentru ca ele să fie accesibile. Dezvoltatorii vor construi în continuare pentru cine poate plăti mai mult.

În plus, orașele sunt caracterizate de prețuri ridicate ale terenurilor de vânzare, ceea ce împinge dezvoltarea locuințelor în zone periferice. „Rezultatul este expansiunea urbană necontrolată. Costurile acestui mod de urbanizare sunt bine-cunoscute: 

• degradare ambientală, 
• dependență de mașină, 
• segregare socio-spațială,
• furnizare ineficientă a infrastructurii și serviciilor publice”.  

Cazarea pentru studenți, o altă problemă 

O altă problemă pe care raportul o aduce în vederea Comisiei Europene este că statele membre UE ar trebui să ofere soluții de cazare tuturor studenților, pentru a putea ca aceștia să își finalizeze studiile universitare, fără presiunea prețurilor ridicate la chirii. 

„Căminele studențești, aflate în responsabilitatea universităților, s-au dovedit a fi o soluție insuficientă în raport cu nevoia de sprijin pentru locuire”, scrie în raport.

În România, Clujul și Bucureștiul, cele mai mari centre universitare, sunt orașele cu cele mai mari prețuri pentru chirii. Un chiriaș din Cluj-Napoca trebuie să achite lunar, în medie, 550 euro pentru un apartament cu 2 camere. Aceasta este cea mai căutată tipologie de locuință în rândul celor care stau cu chirie și cea mai larg întâlnită în oferta de pe piața locală. Un preț similar este solicitat și de către proprietarii din București.

Importanța transportului public și protecția chiriașilor

În timp ce extinderea urbană necontrolată este rezultatul unei dezvoltări slab reglementate, „urbanizarea policentrică” se concentrează pe dezvoltarea unor noduri de transport public, precum stațiile de metrou și de cale ferată, care să lege mai multe orașe.

Această abordare – „Transit-Oriented Development” – poate ajuta la construirea de locuințe accesibile, în afara orașelor mari, care, conform experților, ar trebuie să fie accesibile mai ales tinerilor și familiilor. 

Printre lucrurile de care ar trebui să se bucure orice cetățean european se află și locuințe care să „nu reprezinte un risc pentru siguranța și sănătatea chiriașilor” și care să aibă facilități de bază, precum apă, electricitate sau toalete accesibile.

Raportul prevede și locuințe „de tranziție” pentru persoanele care au fost instituționalizate – de exemplu, în centre de plasament -, consiliere pentru locuire și garanții împotriva evacuării.

„Uniunea Europeană ar trebui să stabilească reguli minime: perioade clare de notificare, dovezi că s-au încercat soluții prin mediere și obligația de a oferi o alternativă de locuire atunci când sunt afectați copii sau persoane vulnerabile. În același timp, statele membre ar trebui să nu mai trateze dormitul pe stradă ca pe o infracțiune și să ofere acces necondiționat la adăposturi de urgență, pentru a respecta demnitatea umană”, mai scriu autorii recomandărilor adresate Comisiei Europene.