Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales noua conducere. Cine este noul președinte al CSM

Judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu este noul președinte al CSM, cu un mandat de un an care va începe la 7 ianuarie 2026. El a fost printre primii magistrați din Consiliul Superior al Magistraturii care l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan pentru modificarea pensiilor magistrațior și l-a acuzat că „propagă minciuni”.

Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales noua conducere, joi, în ședința de plen. Noul președinte al CSM va fi judecătorul Gheorge-Liviu Adagiu, iar vicepreședinte a fost ales procurorul Bogdan-Silviu Staicu. Acum, președinte al CSM este judecătoarea Elena Costache, iar vicepreședinte este procurorul Claudiu Sandu. 

Mandatul noii conducerii a CSM este de un an și va începe în 7 ianuarie 2026.

Președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși dintre membrii Consiliului cu activitate permanentă și care nu au mai ocupat până acum funcții de conducere.

CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în Adunările generale ale instanțelor și parchetelor, doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, și trei membri de drept – ministrul Justiției, președintele ICCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Daniel Grădinaru – Înalta Curte de Casație și Justiție, Denisa-Angelica Stănișor – Înalta Curte de Casație și Justiție, Gheorghe-Liviu Odagiu – Curtea de Apel Alba Iulia, Elena Raluca Costache – Curtea de Apel București, Ramona Grațiela Milu – Curtea de Apel Brașov, Mihaela-Laura Radu – Tribunalul București, Narcis Erculescu – Tribunalul Dâmbovița, Claudiu-Marian Drăgușin – Judecătoria Sectorului 4 București și Vasile-Alin Ene – Judecătoria Ploiești.

Din CSM fac parte procurorii Daniel Horodniceanu – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Emilia Ion – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Bogdan Silviu Staicu – Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Claudiu Constantin Sandu – Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și Marioara Cătălina Sîntion – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.

Fănel Mihalcea și Ioan Sas au fost aleși de Senat ca membri ai CSM.

Cine este judecătorul Liviu Odagiu

Absolvent al Facultății de Drept de la Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Odagiu a intrat în magistratură în anul 2000, după absolvirea Institutului Național al Magistraturii. A debutat la Judecătoria Sibiu, unde a fost judecător până în anul 2013, când a promovat la Curtea de Apel Alba Iulia. În 2019, Liviu Odagiu a fost numit președinte al Curții de Apel Alba Iulia, în urma concursului organizat de CSM. 

Liviu Odagiu deține, potrivit celei mai recente declarații de avere, din 2024, două apartamente în Sibiu și două autoturisme, un Opel și un Renault. În 2023, judecătorul Odagiu a încasat 538.183 lei salariul anual de la CSM, 83.999 lei pentru coordonarea unui proiect și 60.926 lei drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Alba Iulia. Soția acestuia, grefier la Parchetul Judecătoriei Sibiu, a declarat 109.281 lei venituri salariale și drepturi restante. Soții Odagiu au în conturi economii de 500.000 de lei, dar și un credit de 100.000 de euro, scadent în 2031. 

Judecătorul Liviu Odagiu a fost printre primii membri ai CSM care au reacționat public și l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan pe tema proiectului privind pensiile magistraților. S-a întâmplat în plenul CSM la ședința din luna iulie. Atunci, Odagiu l-a acuzat pe Bolojan că „propagă minciuni în spațiul public” în legătură cu vârsta de pensionare.

„Vreau să facă o referire raportat la minciună, la afirmația care este propagată în spațiul public, afirmație care este menționată de prim-ministru al României cum că vârsta medie de pensionare în sistemul de justiție este de 48 de ani.

Cred ca nu trebuie să mai acceptăm ca astfel de afirmații să fie propagate fără ca noi să le răspundem punctual. Din statistica efectuată de colegii noștri de la departamentul de resurse umane, din anul 2010 până la zi, rezultă că nici pe departe vârsta de pensionare din sistemul de justiție ca medie nu este 48 de ani. În anul 2010 vârsta medie de pensionare a fost 58 de ani și a continuat cu această vârstă până aproape în anii 2018 – 2019. Ea a rămas peste 53 de ani până în anii 2022, când într-adevăr a scăzut spre 52 de ani”, a declarat judecătorul Odagiu în ședința de plen de atunci.

Magistratul sublinia că în anii în care statutul magistraților a beneficiat de stabilitate vârsta de pensionare în sistem a rămas una ridicată.

„În anii în care statutul magistraților a fost atacat în mod continuu vârsta de pensionare a scăzut, dar în niciun caz nu a ajuns la media propagata de primul-ministru aceea de 48 de ani. Trebuie să avem, spun eu, curajul să afirmăm că împăratul este gol atunci când în spațiul public se fac astfel de afirmații pentru sănătatea morală a națiunii. Trebuie să afirmăm cu voce tare că împăratul este gol și că este vorba despre minciună și demagogie”, a completat judecătorul Odagiu. 

Judecătorul Liviu Odagiu l-a criticat atunci și pe președintele Nicușor Dan pentru întârzierea semnării decretelor de eliberare din funcție a unor magistrați care au solicitat pensionarea.

Cine este Bogdan Staicu, nou vicepreședinte al CSM

Licențiat în Drept la Universitatea București, Bogdan Staicu și-a început cariera ca avocat în 2000. După șase ani de avocatură, a intrat în magistratură. A debutat, în 2006, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște, iar după doi ani s-a mutat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. 

În 2009, procurorul Staicu a fost promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde în 2012 a ajuns șeful Secției Urmărire Penală, iar în 2018 prim-procuror, funcție ocupată până în 2022, când a fost ales membru CSM.

Originar din județul Olt, Bogdan Staicu deține o casă și un apartament, moștenit, în Slatina și un autoturism Toyota, potrivit celei mai recente declarații de avere. Ultimele venituri salariale au fost declarate în 2024 pentru anul precedent. Salariul anual încasat de procurorul Staicu în 2023 a fost de 393.242 lei, la care s-au adăugat drepturi salariale restante din activitatea de procuror în cuantum de 81.932 și 79.381 lei diurna de detașare. Potrivit declarației de avere, Bogdan Staicu are și titluri de stat în valoare de 106.246 euro și economii în cuantum de 57.543 lei.