Acneea la copii și adolescenți: când este normală și când poate semnala o problemă endocrinologică? Pediatru: „Există dovezi că anumite alimente pot agrava acneea”

Acneea poate fi normală în unele etape de vârstă, dar în altele este un semnal important care trimite copilul la medic. Detaliem diferențele dintre diversele tipurile de acnee, legătura cu alimentația, ce pot face părinții acasă și care sunt semnele reale de alarmă.

Acneea nu este o problemă exclusiv a adolescenței. Poate apărea la bebeluși, la preadolescenți și – mai rar, dar important de știut – chiar la copiii mici, unde poate indica un dezechilibru hormonal care necesită investigații. În toate etapele, cauzele diferă: de la influența hormonilor materni la nou-născuți, până la poluare, stres și diete cu încărcătură glicemică mare la adolescenți.

Explicăm mecanismele reale ale acneei, ce dovezi există despre rolul alimentației, ce obiceiuri zilnice pot preveni agravarea leziunilor și care sunt situațiile în care consultul dermatologic este obligatoriu.

Cauzele acneei la diferite vârste: de la bebeluși la adolescenți

Acneea are cauze diferite în funcție de vârstă, iar această diferențiere este esențială pentru părinți, subliniază dr. Raluca Bidiga, medic pediatru. La bebeluși, acneea apare între 0 și 6 luni (acneea neonatală) sau până la 1 an (acneea infantilă). Principalele cauze sunt „influențele hormonale materne, deoarece hormonii androgeni trec transplacentar și stimulează glandele sebacee ale nou-născutului”, precum și „propriii hormoni androgeni ai sugarului, în special la băieți, unde testosteronul tranzitoriu stimulează secreția de sebum”.

Microbiota cutanată, în special Cutibacterium acnes, contribuie la inflamație, iar uneori produsele cosmetice grase pot agrava leziunile. În această etapă, acneea „de obicei dispare spontan”, explică medicul pediatru.

Lucrurile se schimbă însă la copiii între 1 și 7 ani. Acneea la această vârstă „este rară și anormală” și trebuie să ridice imediat semne de întrebare. Cauzele pot include „tulburări hormonale, pubertate precoce, tumori secretoare de androgeni, hiperplazie adrenală congenitală”, dar și „afecțiuni endocrine precum hipercorticismul sau tulburările ovariene/testiculare”. În aceste situații este necesară „evaluarea endocrinologică”, recomandă medicul pediatru.

La preadolescenți (8-12 ani), acneea este frecvent legată de adrenarhă – procesul prin care glandele suprarenale încep să producă DHEA și DHEAS, hormoni care stimulează glandele sebacee. Se adaugă „factorii genetici, factorii de mediu, poluarea, umiditatea, alimentația bogată în dulciuri, lactate sau fast-food”, dar și stresul, care „crește cortizolul și accentuează inflamația cutanată”.

La adolescenți (13-19 ani), cauzele predominante sunt hormonii pubertății — androgenii (testosteron și DHT), predispoziția genetică la un răspuns inflamator exagerat și factorii de mediu: alimentația, stresul cronic, igiena excesivă sau produsele iritante, precum și anumite medicamente. „Hormonii activează glandele sebacee, stimulează keratinizarea foliculară”, iar factorii externi agravează inflamația, explică medicul.

Alimentația și acneea: ce spune știința și ce recomandă medicul pediatru

În ultimii ani, au apărut tot mai multe dovezi că alimentația poate influența severitatea acneei, însă nu toate alimentele au același impact și nu toți copiii reacționează la fel. „Există din ce în ce mai multe dovezi științifice care susțin că anumite alimente pot agrava acneea, mai ales în perioada adolescenței”, explică dr. Bidiga.

Cea mai solidă asociere este legată de alimentele cu încărcătură glicemică mare: zahăr, produse rafinate, fast-food, băuturi dulci. Acestea cresc rapid glicemia, ceea ce determină o creștere a insulinei și a IGF-1. „IGF-1 stimulează androgenii și producția de sebum, blochează keratinizarea normală și favorizează inflamația foliculară. Astfel apare acnee mai severă”, spune medicul pediatru. Studiile arată că adolescenții care trec la o dietă cu indice glicemic scăzut – legume, proteine slabe, cereale integrale – prezintă o reducere semnificativă a leziunilor în 8-12 săptămâni.

Legat de lactate, datele sunt mai nuanțate. „Laptele degresat (0-1%) este asociat mai des cu acnee, iar laptele integral și iaurturile fermentate au efect mai slab sau neutru”. Laptele degresat ar putea agrava acneea prin procesare, compoziția diferită de hormoni și influența asupra insulinei. Totuși, „lactatele nu cauzează acnee la toți copiii, ci agravează o predispoziție existentă”, explică medicul. Eliminarea completă a lactatelor fără evaluare poate duce la deficiențe, motiv pentru care dr. Bidiga recomandă un „test de 6-8 săptămâni fără lactate degresate” și observarea evoluției.

În schimb, alimentele antiinflamatoare pot ameliora acneea: legume bogate în antioxidanți, cereale integrale, pește, ouă, leguminoase, avocado, ulei de măsline, nuci și semințe. Probioticele – iaurt, kefir, murături în saramură – pot echilibra microbiomul intestinal și cutanat.

Așadar, lista alimentelor de evitat nu surprinde. Medicul pediatru trece pe această listă zahărul rafinat, carbohidrații procesați, mâncarea fast-food, lactatele degresate, băuturile energizante, produsele cu cafeină și ciocolata care combină zahăr și lactate. Medicul amintește în acest context și impactul somnului și stresului: nivelurile crescute de cortizol agravează acneea.

„Se recomandă o dietă antiinflamatoare, cu indice glicemic scăzut, bogată în fructe, legume, pește și cereale integrale – o dietă care să devină un stil de viață sănătos”, subliniază ea.

Îngrijirea corectă acasă: igienă, produse, obiceiuri zilnice și ce trebuie evitat

Părinții au un rol esențial în evoluția acneei, chiar înainte de a ajunge la dermatolog. „Îngrijirea corectă acasă face diferența între o formă ușoară, controlabilă și una care evoluează spre acnee inflamatorie severă sau cicatrici”, explică dr. Bidiga. Totul începe cu igiena zilnică, dar nu cu spălări agresive. Recomandarea specialistului este „spălare blândă de două ori pe zi, dimineața și seara, și în plus după activități sportive intense, cu soluții fără săpun, adaptate vârstei și tipului de piele”. Sunt indicate apa micelară și spumele cu pH neutru, fără parfum.

Produsele de evitat sunt, și ele, numeroase: „săpunurile antibacteriene puternice, alcoolul, parfumul, mentolul, spălarea excesivă, scruburile abrazive sau periile electrice dure”, deoarece pot agrava inflamația. În schimb, hidratarea este esențială chiar și pentru tenurile grase, iar medicul recomandă ingrediente precum „ceramide, niacinamidă, acid hialuronic, zinc”. În timpul tratamentelor antiacneice, hidratarea previne uscarea excesivă.

Cele mai importante interdicții rămân însă comportamentele cotidiene: „Stoarcerea coșurilor”, care crește riscul de infecție, cicatrici și hiperpigmentare; schimbarea produselor la câteva zile, pentru că „pielea are nevoie de 4-8 săptămâni ca să răspundă”; folosirea pastei de dinți sau a spirtului, care irită și pot lăsa pete; machiajul gras, care blochează porii. Expunerea excesivă la soare poate părea utilă, dar produce ulterior „efect rebound” și agravează acneea.

Dr. Bidiga recomandă părinților să introducă rutine zilnice simple, dar eficiente: evitarea atingerii feței cu mâinile murdare, schimbarea feței de pernă de 1-2 ori pe săptămână, curățarea telefonului mobil zilnic, demachierea obligatorie înainte de culcare, hidratare adecvată (1,5-2 litri apă/zi) și somn de 8-9 ore. Alimentația echilibrată completează aceste măsuri. În anumite situații, suplimentarea cu zinc, vitamina A în doze mici sau omega-3 poate fi utilă, dar „numai la recomandarea medicului dermatolog, pediatru sau medic de familie”, subliniază ea.

Când este acneea un semn de alarmă și când trebuie consultat medicul?

Există situații în care acneea nu trebuie așteptată să treacă de la sine. „Acneea moderat-severă (noduli, chisturi dureroase)” este primul semnal care impune consult medical, explică medicul pediatru. Leziunile mari, dureroase, sub piele, uneori cu puroi, și coșurile persistente peste trei luni, în ciuda îngrijirii corecte, sugerează inflamație severă sau posibil dezechilibru hormonal. Leziunile care acoperă zone extinse – față, spate, piept, umeri – necesită evaluare rapidă pentru a preveni cicatricile definitive.

Nu trebuie ignorat nici impactul emoțional. Dr. Bidiga atrage atenția că acneea poate afecta profund stima de sine: „Copilul evită fotografiile, activitățile sociale, se rușinează de fața lui, scade performanța școlară din cauza stresului sau anxietății” – toate acestea reprezintă motive pentru consult medical. În unele cazuri pot apărea comportamente compulsive, precum stoarcerea repetată a coșurilor.

O altă categorie de alarmă este acneea apărută la vârste foarte mici. Dr. Bidiga subliniază însă un aspect crucial: „Mai ales la copiii între 1 și 8 ani, acneea nu este normală și trebuie investigată”, deoarece poate ascunde o afecțiune endocrină relevantă. Semnele de alarmă includ apariția acneei înainte de 8 ani (fete) sau 9 ani (băieți), pilozitate excesivă, transpirație accentuată sau modificări rapide ale mirosului corporal. Semnele asociate – păr corporal excesiv, căderea părului în zona frontală, schimbări rapide ale mirosului corporal, transpirație accentuată, creștere rapidă în înălțime sau maturizare precoce – indică posibilă pubertate precoce sau tulburări hormonale. În aceste situații, copilul trebuie trimis atât la dermatolog, cât și la endocrinolog.

Consultul e necesar și dacă tratamentele, fie ele OTC sau prescrise, provoacă reacții neobișnuite: „roșeață intensă, descuamare severă, senzație de arsură, piele foarte uscată, iritații, erupții noi după introducerea unui produs”. Febra, durerea accentuată sau acneea apărută brusc pot indica infecție secundară. La adolescentele cu tulburări menstruale, acneea poate semnala sindromul ovarelor polichistice.

Medicul avertizează că întârzierea tratamentului poate duce la cicatrici definitive și impact emoțional sever. Dermatologul poate recomanda terapii eficiente precum retinoizi topici, antibiotice locale sau sistemice, contraceptive antiandrogenice (la fete) sau combinații individualizate.